Paul Polidor: Esma al-Assad sau ,,Maria Antoaneta” a Siriei

Preluare din volumul ,,Lideri și contexte: istorie, film și criminalitate transfrontalieră (curs opțional de interferențe internaționale și politologie)” de Paul Polidor

Prefață de Corneliu Vlad

Editura Fundației ,,Paul Polidor”, București, 2014

ISBN:978-973-8919-59-4

PARTEA ÎNTÂI. ASMA SAU „MARIA ANTOANETA A SIRIEI” ÎŞI VISEAZĂ COPILUL, PE HAFEZ, TOT PREŞEDINTE AL ŢĂRII… Cine  l-a  văzut  vorbind pe Bashar al-Assad îşi dă seama că a avut de trecut prin nişte furci caudine ale destinului: articulează cuvintele cu repeziciune, sâsâit; cu toate acestea, şi-a luat o nevastă superbă,  care arată ca o primadonă, dar căreia trebuie să-i satisfacă toate capriciile. Vă faceţi iluzii crezând că într-o căsnicie în care nevasta e Leoaică, va cânta cocoşul în casă… De curând a apărut informaţia conform căreia Asma al-Assad cheltuie sute de mii de euro în vreme ce poporul sirian este hăituit, urmărit, bătut, schingiuit, omorât cu arme chimice de către propria ei familie. Născută în zodia Leului, tot pe 11, de data aceasta august (Bashar în septembrie), era de aşteptat să fie Regina Junglei Siriene – fără ghilimele -, sensibilă doar când vine vorba de copiii ei şi insensibilă la copiii altor specii, interesată doar de bani şi putere, extrem de abilă, extrem de vicleană… Presa o numeşte „Maria Antoaneta a Siriei”. Ascunsă într-un buncăr,  precum  Eva Braun de Hitler în aşteptarea hoardelor bolşevice, Asma al-Assad încă îşi face speranţe că unul dintre fiii ei îi va urma la „tron” soţului, ceea ce indică, în opinia noastră, simptomele unei boli psihice. Asma este catalogată de presa occidentală ”o frumuseţe londoneză care şi-a folosit şarmul şi eleganţa ca să mascheze atrocităţile regimului sirian.” Ducând o viaţă luxoasă, protejată de când s-a măritat, în 2001, cu Bashar al-Assad (nedivulgându-şi dorinţa obsesivă de putere, a aşteptat să devină, întâi, preşedinte…), Asma nu are grija zilei de mâine ca mulţi dintre conaţionalii ei. La adăpost „de un posibil atac al comunităţii internaţionale, continuă să ducă o viaţă ca-n filme, comandând produse scumpe de pe Internet, în timp ce ţara pe care o conduce soţul ei se duce de râpă. Potrivit unei surse citate de The Daily Mail, Asma îşi hrăneşte cei trei copii cu mâncare occidentală, deoarece nu doreşte ca aceştia să mănânce doar preparate siriene.” Precum o altă Primă Doamnă, celebra Imelda Marcos, care s-a căţărat pe scara puterii după ce l-a subjugat cu farmecele ei pe Ferdinand Marcos, viitorul preşedinte filipinez,  Asma al-Assad, “împătimită a rochiilor Chanel şi a încălţărilor create de Christian Louboutin, /…/ cheltuieşte mii de euro pe obiecte de lux. În primăvara anului trecut,  The Guardian  scotea la iveală că Asma şi Bashar al-Assad au comandat cinci candelabre în valoare de peste 300.000 de euro dintr-un magazin din Londra”, produsele comandate fiind aduse în Siria prin Liban, unde, de altfel, locuiesc şi părinţii ei. Ayman Abdel Nour, un fost consultant al lui Bashar al-Assad, a oferit presei internaţionale cele mai interesante, mai picante şi mai pline de subînţelesuri amănunte despre cuplul Asma-Bashar,  dar,  mai ales, despre caracterul Asmei al-Assad. Cei doi sunt firi extrem de răzbunătoare, devenind criminali prin interpuşi, angajând killeri ca să facă „treaba murdară”, un fel de a scoate castanele din foc cu mâna altuia; nu trebuie uitat, în acest context, mediatizatul caz al uciderii demnitarului şi omului de afaceri libanez Rafik Hariri în 2005, nici astăzi neexistând un răspuns clar al anchetei, deşi confesiunile (filmate) ale apropiaţilor celor  doi,  Bashar al-Assad şi Rafik Hariri, reprezintă documente cutremurătoare, de netăgăduit. Despre  acest   subiect,  însă,  vom  vorbi într-un alt articol. Revenind la uluitoarele declaraţii ale lui Ayman Abdel Nour, acesta, în opinia noastră, dezvăluie secretele ascunse ale caracterului Asmei, confirmând  toate   supoziţiile   privind   „mişcarea”  abil-felină şi interesată a femeilor Leu din spatele bărbaţilor puternici… Nour nu se sfieşte să afirme că Prima Doamnă Asma este  „convinsă că familia ei va conduce Siria pentru mulţi ani (…) Vrea să fie sigură că fiul ei, Hafez (prenumele bunicului intrat în istorie-n.n.), va prelua preşedinţia într-o zi, chiar dacă asta înseamnă să-l ascundă într-o şcoală din Elveţia sau Marea Britanie  pentru o perioadă” (vă daţi seama  ce  scenariu  de  film  ar  fi ? -n.n.), însă cea mai şocantă afirmaţie a fostului consultant, confirmând existenţa figurilor feminine diabolice în istorie, precum Elena Ceauşescu, Lady Macbeth ori Mata Hari (ultima născută tot în Zodia Leului…),  este că „Asma e lipsită de inimă”. Tot în acest context trebuie intuite la aceste personaje forme maligne de narcisism (Elena Ceauşescu, de exemplu, nu suporta femeile care arătau mai bine decât ea!…), narcisism care nu reprezintă o invenţie  nici în cazul Asmei, după mărturisirea lui Nour: „E obsedată de cât de şic şi de frumoasă e. Ea continuă să ducă o viaţă luxoasă. E tot ce contează pentru ea”. Prin urmare, este de aşteptat ca Prima Doamnă, păzită mereu de trei bodyguarzi, să se simtă în perfectă siguranţă şi de neatins, emanând forţă, având puteri nelimitate, chiar dacă afişează cu subtilă viclenie două faţete ale unei personalităţi magnetizante : „Asma Assad are două laturi. E o femeie modernă, diferită de orice soţie de lider arab, dar vrea să fie o prinţesă”, spune un american care a lucrat pentru revista siriană Syria Today, finanţată de guvern.,, (1)

 

PARTEA A DOUA. GAFA REVISTEI OCCIDENTALE VOGUE. Din nefericire pentru imaginea ei, există şi gafe monumentale, cum este cea făcută de jurnaliştii unei prestigioase publicaţii occidentale, care  au  prezentat-o  pe  Asma  drept „trandafirul Orientului Mijlociu”  chiar în pragul declanşării atacurilor de către regimul soţului său împotriva conaţionalilor. Este o gafă impardonabilă, de aceea când opinia publică mondială punea la zid regimul Assad printr-un denunţ vitriolant al tuturor crimelor şi atrocităţilor comise, publicaţia a încercat „să dreagă busuiocul”  într-un mod jalnic : „Revista Vogue a publicat, în februarie 2011, un reportaj laudativ despre prima   doamnă   a   Siriei,   Asma  al-Assad, intitulat Un trandafir din deşert. Apariţia materialului a fost cât se poate de inoportună, în contextul blamării imediate a cuplului prezidenţial pentru atrocităţile comise asupra poporului sirian. În consecinţă, materialul a fost, de îndată, şters de pe site-ul revistei.”(2) La interviul luat de jurnaliştii francezi pentru filmul documentar   „Politicieni   fără   mască”  ne-am fi aşteptat ca Bashar al-Assad şi soţia lui să vorbească în arabă, poate chiar în franceză (fiind ştiut faptul că în Siria, fostă ţară de influenţă franceză după Primul Război Mondial, multă lume încă vorbeşte limba lui Voltaire), însă, sfidând contextul politico-diplomatic, ambii au răspuns în engleză. Să fie oare întâmplător faptul că Parlamentul britanic nu şi-a dat acordul pentru o intervenţie militară alături de americani, în timp ce Franţa era ferm hotărâtă în septembrie 2013 să pornească la război contra fostei sale protejate, Siria ?… David Lech a şi spus că preşedintele Bashar „apără anumite interese în Siria, iar structura statului autoritar încă mai există. Astfel, este un dictator tipic al Orientului Mijlociu.” Cameramanii francezi l-au surprins pe peliculă într-un mod fatal de interesant : în anumite unghiuri apărea figura unui bolnav cu tare psihice, introvertit şi sângeros… Există oare antecedente de culturologie genetică în acest sens ?…

Paul Polidor (2013)

NOTE

 

Pin It on Pinterest