Codruț Croitoru: Remember 1995, Sung Poetry(13) cu muzica lui Paul Polidor

,,Întâia dată când am pășit în incinta unui studio de înregistrări s-a petrecut în 1995-1996, când aveam 9 ani și făceam parte din grupul Ștrengarii din Pitești sub conducerea profesoarei Steluța Istrătescu. Caseta audio, fotografiată aici (a se vedea Facebook, Codrut Croitoru, 11 decembrie 2018 – n.red.), a fost rezultatul muncii noastre de atunci, dar, mai ales, rezultatul muncii depuse de compozitorul tuturor acelor cântece: Paul Polidor. Ieri a fost ziua lui de naștere, îi urez, pe această cale, un călduros La Mulți Ani și să aibă parte de tot ceea ce își dorește! Din păcate, pe Internet nu există decât un singur cântec de pe acest material (bine că există și acela), însă am să încerc, dacă și autorul e de acord, desigur, să transform această frumusețe de casetă în mp3 (o casetă pe care, printre alții, regăsim și un mare nume al muzicii românești: Viorela Filip). Au fost și multe filmări atunci, primii pași în televiziune și așa mai departe. Cred că nu a fost rău deloc, dimpotrivă, a fost foarte bine. La mulți ani, Paul Polidor!”

CODRUȚ CROITORU

11 decembrie 2018

Contextul apariției casetei audio:

BASARABIA LITERARĂ

“Suntem români şi punctum”

Mihai Eminescu

APARE SUB EGIDA SOCIETĂŢII

SCRIITORILOR ROMÂNI DIN MOLDOVA

PAUL POLIDOR:

„BASARABIA, DRAGOSTEA MEA!…” – VERSURI

August 17th, 2010 admin Posted in Poezii (2) No Comments » 36 views

REPER:
În ziua arestării Grupului Ilaşcu Paul Polidor compune cântecul „Ilie Ilaşcu Românul” (Versurile:Liviu Voinea; Orchestraţia: Liviu Prossi). Pe 9 decembrie 1993 face anticameră cinci ore alături de poetul Liviu Voinea la postul TV SOTI pentru a filma cântecul, totul, însă, în zadar. Timp de câţiva ani cântecul este interzis în România de toate posturile radio-tv, dar este inclus pe caseta audio „Generaţie de sacrificiu” de Casa Domino (Producător: Romulus Popescu), ulterior fiind prezentat în 5 decembrie 1994 de către Mihai Pocorschi la Câmpina, iar în 1995 de către Paul Grigoriu, Jeana Gheorghiu şi Florin-Silviu Ursulescu la RADIO-ROMÂNIA. Deşi societatea românească a refuzat acest demers cultural, continuă în anul următor, 1996, seria proiectelor audio cu implicaţii sociale, prezentând în Foaierul Sălii de Concerte a Radiodifuziunii Române caseta audio „Pentru tine plâng, pentru tine strig”(dedicat Basarabiei şi Românului Ilie Ilaşcu) pe versuri de Steluţa Istrătescu. La 16 septembrie 1996, ANTENA 1 („Telematinal” cu Florin Constantinescu) este primul post românesc de televiziune din România (şi singurul, de altfel, în cei aproape 20 de ani de existenţă a cântecului) care a acceptat cântecul, al cărui refren sună aşa: ”Să fie război sau pace să fie / Dar salvaţi-l acum pe Ilaşcu Ilie!” *Este pe punctul de a fi arestat pentru prezentarea cântecului la Chişinău în faţa celor mai importanţi oameni de cultură şi litere din Republica Moldova, dar şi în faţa delegaţiei oficiale din Tiraspol (Centenarul „Gavriil Musicescu”, mai 1997). De fiecare dată, la Chişinău, „îngerul” său păzitor este un mare patriot român: doamna Silvia Guzun, directorul Şcolii Primare Nr.9, cu sprijinul căreia prezintă în Republica Moldova, în 1998 următorul său proiect poetico-muzical, ”Basarabia, dragostea mea”. 2005: Recital la Filarmonica din Chişinău alături de scriitorii Nicolae Breban şi Ion Ianoşi. 2006: Alături de Silvia Guzun realizează proiectul de interferenţe culturale: „Săptămâna prieteniei Moldova-România-Azerbaigean”.

PALMONOV. INFORMARE

Mi s-a spus
că răzmeriţa
poate fi înăbuşită
mi s-a spus
că glasul
poate fi sugrumat.

Cu deznodământul ştiut
despuiam crengile tăcerii
eram orb la seva mustind
mai strigător ca aerul.

La primăvară
va înflori un alt nud
cu goliciunea supusă
la ce
cui

 

 

VIS

lui Mihai Eminescu

Îţi scriu cu aripile-n raze, dintre sori,
Atingătoare şi-albe-n traiectorii
În umbra lor de-argint să îţi omori
Ochii tăi recii, visătorii…

Aveau acele mări irizator contur
Mări de materii şi astrale doruri
Nostalgica-ţi privire de azur
Pleca spre anticele coruri…

 

DISEMICLEPSIDRA

Din coasta lui.
A înşelat cu diavolul.
Înseamnă că e neagră.
Bărbatul roşu.
Aşa a apărut Stendhal.

Departe de Tao.
Viaţa pendulă.
Ora şase abisala.
De la trei înspre unu înalta.
Mereu pendularea.
Aproape (semi)cerc.
Înăuntru zidul contradicţiilor.
Chinezesc sau nu.
Între zidul şi nouăzeci de grade roşul e aprins.
Pentru unul din duet.
Dialectica înlocuirii lui A de către B.
Şi invers.
Penetrări celeste coboară în profunde.
Principiul feminin receptiv intangibil.
Numai când yin îl presupune pe yang.

 

SFÂŞIERI

Cum să te stingi de boala când, uite, fulguieşte
Iar frunze mari, pufoase, pe-obrajii tăi se cern
Sunt ca un foc de fluturi aceste oarbe ierni
În perne unde rustic sărutul alb dospeşte.
Şi sănii de lumină coboară-mperecheate
În calde sfâşieri pe trupurile noastre
Albastre sunt, nu vezi, tăcerile albastre
Ca nişte descompuneri de flori metalizate…

 

 

VÂNTICEL DE LA RĂSĂRIT

Vânticel de la Răsărit,
Ce te-apropii iar de ţara mea,
Comunismul văd că n-a murit:
Baţi din Pekin via Moscova…

Soarele triplu dogoreşte
Cu Cernobâlul în vene;
Sinistraţii noştri dau la peşte
În inundări ucrainiene.

Stăpânii lumii-au realizat că-n Vest
Au pierdut bani cu-atâta agrement:
– Good evening ! Lăsaţi…
geamul întredeschis spre Est,
că-ncet, încet se va face curent !…

 

CRIZĂ ÎN PRIZĂ

La treizeci şi trei de ani
Mă clatin printre platani
Din morţi acum mă scoală
O colică renală:
Pietricele mii
Şi stele făclii
Bat în schimbul trei,
Noaptea de Andrei
Noiembrie sfârşit
Crize a unit.

Pe umeri grei de ţară
Durerea n-o să moară
Şi-i tot înfig, golit,
Apusu’ -n Răsărit.
Aşa aflăm subit
Că am îmbătrânit
De secera din glie,
De chin şi sărăcie.

O, ţară de ruşine,
Cu lacrimile pline
Sunt iar bolnav de tine…

 

BASARABIA, DRAGOSTEA MEA !…

Româncei Silvia Guzun

Cine ni te-a furat, frumoaso,
Ne-a îmbrăcat iubirea-n bernă;
Hain şi hulpav n-a-nţeles
Că-n somn dormim pe-aceeaşi pernă…

Ne-a împlântat o inimă de ceară;
Dacă plângea, părea că ne topim,
Bieţi peregrini cu arma o chitară
Şi-amarul chinuit în stropi de vin.

Nu doare dorul de merinde
Cum doare sângele din slovă,
Noi te rugăm cu gene aburinde
Să nu ne părăseşti, Moldovă !…

————————————————
*Versuri selectate şi citite de către realizatorul TV, Mihai Tatulici,
în Duplexul Bucureşti – Chişinău /1992/ Muzica, versurile şi interpretarea: Paul Polidor

==========================================

DIN ARHIVA ANULUI 2018:

UN OM CÎT O INSTITUȚIE: PAUL POLIDOR

de Prof.Univ.Dr.Antoaneta Olteanu

(Universitatea București)

Paul Polidor este absolvent al Facultății de Limbi și Literaturi Străine din București, specializarea rusă-română. Încă din perioada studenției manifesta activ înclinații artistice, făcîndu-se remarcat prin muzica și versurile sale. De atunci și-a lărgit orizonturile, orientîndu-se spre alte culturi – bulgară, ucraineană, azeră, macedoneană etc., dar și perspectiva. Masteratele de istorie și relații internaționale i-au permis să dispună de o perspectivă mai amplă asupra lucrurilor, i-au revelat interconexiunea dintre culturi și l-au îndemnat să facă un pas mare în domeniul pe care l-a numit „interferențe culturale”. De cealaltă parte, în domeniul muzical s-a remarcat printr-un stil muzical aparte, recunoscut de către specialiști, „Poetic-Sequential Music”, consolidat de-a lungul timpului prin numeroasele recitaluri pe care le-a susținut cu ocazia mai multor manifestări și evenimente culturale din țară sau din străinătate (amintim numai Veliko-Tîrnovo, Magdeburg, Chișinău, Bagdad, Struga, Moscova, Niș, Baku, Las Palmas de Gran Canaria etc.). Confirmarea lui ca interpret și compozitor a fost făcută de către Florin-Silviu Ursulescu, în volumul Paul Polidor: între cauze nobile și muzică avangardist-futuristă, 2012.

Fundația ,,Paul Polidor”, pe care a organizat-o, își dorește să fie un adevărat magazin de interferențe culturale. Activitatea acesteia, extrem de complexă, cuprinde editarea unor reviste și cărți, organizarea de festivaluri de muzică și artă ș.a. Paul Polidor însuși semnează peste 100 dintre titlurile scoase sub egida Fundației, aici intrînd volume proprii de versuri, CD-uri, audio-book-uri, la care se adaugă studii de politologie, culturologie și, nu în ultimul rînd, traduceri. Multe dintre întreprinderile sale sînt susținute de o casă de discuri și două edituri proprii, prin care promovează interpreți populari, muzică, inclusiv creațiile sale, traducerile din toată lumea, construind poduri în tot mai multe direcții. Este remarcabil faptul că „Festivalul-concurs de interferențe culturale Paul Polidor” a ajuns deja la a 19-a ediție, ceea ce spune mult. Muzică clasică, Sung Poetry și muzică populară. În afară de aceste festivaluri, apropierea de alte culturi este realizată prin seri speciale de muzică și poezie, de felul celor consacrate culturii azere, macedonene, pentru care mai apoi sînt scoase și CD-uri. Arta este reprezentată și prin varianta ei plastică, în cadrul festivalurilor organizate avînd loc expoziții, concursuri de lucrări și proiecte ale unor artiști internaționali.

El însuși poet, Paul Polidor organizează numeroase întîlniri cu poeți, mai ales din diaspora, pe care îi apropie prin intermediul noilor media de cititorii lor. Printre poeții promovați îi amintim pe Mihail Sinelnikov (Rusia), Mircea Ștefan din SUA, Oleg Goncearenko (Ucraina), Tatiana Dziuba (Ucraina) cărora le-a publicat volume de versuri, de cele mai multe ori în traducerea proprie. Remarcăm aici și volumul intitulat Lectură lentă: din culturologia rusă (2014), o antologie de texte de la clasici la poeții contemporani, cu traduceri făcute chiar de Paul Polidor. Traducerile făcute de Paul Polidor se încadrează tot în domeniul interferențelor culturale, cum le numește autorul, pe care le integrează într-o colecție intitulată „Paul Polidor. Antologie de interferențe culturale”. Aici au apărut și traduceri din limba rusă, în ediții bilingve, dintre care remarcăm versurile lui Mihail Sinelnikov, un vechi prieten al României, Dom/ Casă lipovenească, Valentina Boieșan, Bega/ Fuga ș.a.

Nu sînt uitate, de asemenea, nici marile nume ale literaturii române, cărora le consacră pagini importante în revistele sale sau pe site-ul fundației: Ana Blandiana, Cezar Ivănescu (multe materiale sînt semnate de profesori de limba și literatura română, cum ar fi Alina Safta, de exemplu, care găsesc aici o platformă de exprimare extrem de utilă a metodelor și tehnicilor didactice folosite în predarea literaturii române). Partea   „didactică”   a  preocupărilor  Fundației  domniei  sale  se  vede  nu numai din promovarea unor proiecte didactice de management cultural în cadrul festivalurilor organizate, dar și din editarea revistei cu orientare internațională, „Publicația instituțiilor de învățămînt și cultură” (din 2013) sau în cadrul Editurii cadrelor didactice din România (al cărei fondator este). Fundația a găzduit în media de care dispune studii și aplicații practice ale unor profesori de limba și literatura română, matematică, chimie ș.a. Pentru cei mici a fost publicat, în traducerea lui Paul Polidor, volumul intitulat Cadoul. Povești afro-asiatice (2017).

Creația proprie cuprinde, pe lîngă creația literară, diverse proiecte culturale (Emigrant în reverii; Basarabia, dragostea mea; Cobai în Țara Dezamăgirilor și multe altele). Recunoașterea meritelor sale s-a făcut și prin atribuirea unor premii internaționale literare („Svit pogranîccea, Ucraina, martie 2017; „Triumf-Gogol”, în anul 2017) și în calitate de decernare a unor titluri academice (este membru al Academiei de Literatură și Arte a Ucrainei, din 2016).

Printre cărțile publicate la editura Fundației menționăm: Paul Polidor, Eugen Rus, Istorie și cinema (1996, 2007); Anastasia Stănei, Omul nou cu Noua împărăție. Opera de Mîntuire și Înviere (2009); Paul Polidor, Lideri și contexte; ochiul dureros al istoriei (2009); Paul Polidor, Relațiile româno-azere în aria interferențelor (1992-2008) (2009); Paul Polidor, Film și sociologie: criminalitatea transfrontalieră – apariții în presa online internațională (2011); Paul Polidor, Culturologie rusă (2012); Paul Polidor, Lideri și contexte: istorie, film și criminalitate transfrontalieră (2014); Paul Polidor, Lideri și contexte: niciodată supusă pierii – eseuri despre Rusia (2014); Paul Polidor, Lideri în film. Curs opțional de jurnalism vizual și psihosociologie politică (2014); Paul Polidor (semnată Polidor Sommer), Lideri și contexte: ora de istorie (2015) ș.a.

Prin revista „Personalități în aria interferențelor internaționale” (apărută în anul 2013), care cunoaște deja 20 de apariții, promovează personalități ale culturii din domenii diferite, contribuind din nou la recunoașterea valorilor mai mult sau mai puțin popularizate.

Sînt de prisos cuvintele prin care poate fi descrisă această activitate extrem de bogată, de variată a lui Paul Polidor care apropie culturile și prin aducerea lor aici, în România, și prin ducerea culturii române în străinătate. Sîntem convinși că, și în viitor, vom mai auzi de multe alte lucruri frumoase făcute de Paul și fundația sa. La mulți ani și lui, în an centenar!

                                                       Prof.dr. Antoaneta Olteanu

                                                       Universitatea din București

                                                      8 febr.2018

 Foto: Codruț Croitoru și Viorela Filip

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Please follow and like us:
20
X

Pin It on Pinterest

X