Centrul On-line ,,A.Grigorescu”: Paul Polidor – Versuri cu ,,privirea” către Ziua Femeii

În imagine: Prof. Ion Violeta și fiica, Teodora

MÂNA TA MI-ATINGE NORUL…

                                                               Actriţei Cristina Deleanu

Mâna ta mi-atinge norul

Încărcării negative,

Mâna ta calmează drumul

Turbulentelor motive.

Mâna ta din flori răsare

Şi-atunci leacuri naşte-n tine,

Mâna ta e doar balsamul

Mângâierilor divine…

ABURUL ŢĂRÂNEI

dă-mi voie

să fiu aburul

                        ţărânei

pe care-o ţii

                        într-o palmă de primăvară

lasă-mă

                 să rămân

                                   genunchiul

                                                          lacrimilor tale

sărut neanchilozat şi cu nervuri…

 

SUNT PESCĂRUŞUL NINS…

Sunt pescăruşul nins al stâncilor de sipet

Mă doare nemişcarea, nu calul alb, agrest,

În mine se lovesc însingurări de clipe

Cu piept de ţărm şi mare în recviem celest.

Refluxul nou zvoneşte plecarea unui nor

Necapătul acesta nu-l pot cuprinde eu

Sunt ochiul unduirii în fiecare zbor

Neînţeles de valul adormitor şi greu…

LAUDĂ MÂINILOR TALE

Nu stau din zori şi până-n seară,

Frământă pasca sfântă iară

Şi cozonacii cu stafide

Înmoaie clipele aride

Din degete îţi curg fiori

Şi te-aş lua de subsuori

Dacă n-ai învia din tină

Cum trece postul spre lumină…

 

 

 

CÂND DOUĂ INIMI SE-NTÂLNESC…

In memoriam Ştefan Augustin Doinaş (26.04.1922 – 25.05.2002)

şi Irinel Liciu*(22.02.1928 – 26.05.2002)

 

Când două inimi se-ntâlnesc

Şi-aceleaşi pagini recitesc

E semn că stelele din cărţi

Trasee duble văd în hărţi…

Iar când pe hărţi, mergând la braţ,

Perechi de nori din alb nesaţ

Şoptesc din patimi şi mister,

E semn că s-au unit şi-n cer…

—————————

*Fosta mare balerină s-a sinucis, la câteva ore de la moartea soţului ei, Ştefan Augustin Doinaş, luând o supradoză de somnifere.

 

SFÂŞIERI

Cum să te stingi de boală când, uite, fulguieşte

Iar frunze mari, pufoase pe-obrajii tăi se cern

Sunt ca un foc de fluturi aceste oarbe ierni

În perne unde rustic sărutul alb dospeşte.

Şi sănii de lumină coboară-mperecheate

În calde sfâşieri pe trupurile noastre

Albastre sunt, nu vezi, tăcerile, albastre

Ca nişte descompuneri de flori metalizate…

                                                                                    Paul Polidor

 

 

 

Pin It on Pinterest