3 repere:1.,,Un site fals imită identitatea ANAF”; 2.Adrian Negrescu:,,Avem o nomenclatură de pile, cunoștințe și relații pusă pe căpătuială.” &3.Dan Andronic:,,400.000 de firme, din 1.300.000, nu și-au depus bilanțul contabil!”, afirmă cunoscutul jurnalist la România TV azi, 19 iunie 2025, orele 14:15, vorbind despre corupția și politizarea endemice din societatea românească.

În imagine: Analistul economic ADRIAN NEGRESCU

3 repere:1.,,Un site fals imită identitatea ANAF”; 2.Adrian Negrescu:,,Avem o nomenclatură de pile, cunoștințe și relații pusă pe căpătuială.” &3.Dan Andronic:,,400.000 de firme, din 1.300.000, nu și-au depus bilanțul contabil!”, afirmă cunoscutul jurnalist la România TV azi, 19 iunie 2025, orele 14:15, vorbind despre corupția și politizarea endemice din societatea românească. Un site fals imită identitatea ANAF,  încercând să colecteze ilegal date personale, anunță BotosaniNews.ro & Site-ul identificat,

https://anaf-ro.web.app/public/index.html, care folosește denumiri și elemente grafice asemănătoare cu cele de pe portalul oficial al ANAF, nu aparține instituției și reprezintă o tentativă de înșelăciune informatică. 

FRAGMENT din INTERVIURILE ZOMMER POLIDOR-2024: DECALOGUL LUI ADRIAN NEGRESCU (republicat în revistele FUNDAȚIEI ,,PAUL POLIDOR”)

ADRIAN NEGRESCU: România a eșuat, din păcate, în a dezvolta o viziune economică capabilă să își exploateze atuurile, să își maximizeze bogăția de resurse, să își construiască un drum economic propriu. Dincolo de evoluția naturală a capitalului privat, de provocările generate de curbele de sacrificiu impuse de politicieni, ce a frapat în toți acești ani a fost lipsa de viziune a conducătorilor,  a celor pe care i-am plătit, din taxe și impozite, pentru a conduce România. Din păcate, România a fost condusă mai mult după ureche de niște personaje interesate de îmbogățire proprie, a lor și a acoliților lor, de oameni fără viziune, fără menire, fără dorința de a face cu adevărat bine acestei țări (subl.n.Z.P.).

Am ratat numeroase șanse de dezvoltare, am pierdut lanțuri economice, am distrus mai mult decât am construit în toți acești ani. Dacă nu era capitalul privat, dacă nu era dorința incredibilă a românilor de a se descurca, de a trăi mai bine, România putea avea o soartă grea. Ne-a salvat, în toți acești ani, spiritul românesc, ambiția antreprenorială și mai puțin decizia politică. Dacă n-ar fi fost aderarea la NATO și UE, care au adus stabilitate în ochii investitorilor, România ar fi arătat mult mai rău. Vestea bună este că, în toți acești ani, cu eforturi uriașe și sacrificii pe măsură, am mers înainte, economia a crescut în ciuda pierderilor uriașe pe care le-am contabilizat pe parcurs (distrugerea unor lanțuri economice, închiderea unor fabrici performante, sugrumarea inovației și cercetării românești). Da, am devenit o piață de consum, o piață de import, însă am și construit, iar dezvoltarea României se vede cu ochiul liber. Se putea face mai bine? Cu siguranță. Puteam deveni o economie mai puțin dependentă de importuri, de exterior? Da. Însă pentru asta ar fi trebuit să avem oameni capabili, cu viziune și știință, care să ne conducă, care să știe să exploateze atuurile economice ale acestei țări. Din păcate, n-am avut conducători și nu avem nici în prezent. Avem politicieni, o nomenclatură de pile, cunoștințe și relații pusă pe căpătuială și prea puțini oameni de stat, cu viziune și expertiză.

4.Z.P.: În interviul din martie-aprilie 2014, cu  un  deceniu  în urmă, pe care l-am realizat cu  fostul prim-ministru al României, fost șef al Serviciului de Informații Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu (interviul fiind cantonat doar pe conflictul Ucraina-Rusia, nu pe alt subiect!), politicianul afirma că grivna ucraineană este în cădere liberă… Cum vedeți acest aspect care produce efecte regionale și internaționale astăzi, adică noi, românii, ajutând refugiații ucraineni începând cu sfârșitul lunii februarie 2022, ,,picăm de papagali” văzând mașini ,,bengoase” și familii de ucraineni care, pe teritoriul României, intră ,,la liber” cu portbagaje înțesate de dolari americani sau euro, închiriază hoteluri de lux cu bani cash, vând cereale și alte urgențe alimentare pe piețele internaționale la prețuri care ne falimentează fermierii. O găselniță politicianist-oligarhică (poate chiar un ,,сговор” / o cârdășie ucraineano-româno-americană) ar putea obliga românii să participe activ la un război care nu este al lor, în condițiile în care Kievul umilește de zeci de ani imensa comunitate de români creștin-ortodocși din Ucraina etc.  La capitolul previziuni ignorate, toate interviurile mele din 2014 (realizate cu diverse personalități, precum fostul ministru de externe Adrian Severin, analistul de politică externă Corneliu Vlad, regretatul om de cultură și politician Dan-Matei Ahathon ș.a.) arătau că nu vom scăpa de gardul NATO vecin cu Ucraina… În a doua parte a anului 2014 şeful S.R.I. confirma faptul că economic România va fi afectată de criza ucraineană. Cu douăzeci de ani în urmă, în 2004, economia Ucrainei părea să aibă (în cifre) performanţe deosebite în industrie, agricultură şi construcţii. În realitate, însă, Occidentul sprijinea regimul politic al lui Victor Iuşcenko (,,Revoluţia  portocalie”), încurajându-l  chiar  în  condiţiile în care aşa-zisa creştere economică, de fapt, se prăbuşise de la 12,1% în 2004 la 2% în 2005 (reper : Maria Postevka / Vladimir Zodian, Ucraina – trasee energetice alternative şi  relaţiile cu statele din Europa Centrală şi zona lărgită a Mării Negre, Ed.TopForm, 2008, p.10). Iar apoi moneda Ucrainei a fost în curs de prăbuşire. Ce credeți că va fi mâine sau poimâine legat de acest subiect și cum ar putea influența mersul economiei românești, de o bună bucată de vreme obligată (fără ghilimele!) să se ,,lase” pe sine, dar să ajute cu prioritate refacerea economiei ucrainene ?… Suntem un popor ortodox care a vibrat la dramele vecinului său care se războia cu Rusia, însă trebuie mereu să rămânem sclavii (în ultimii peste treizeci de ani) Sindromului ,,Corect Politic” ? Chiar nu ne mai putem salva țara nici în al 34-lea Ceas ?…

4.A.N.: Ce  s-ar  fi  întâmplat  dacă Rusia ar fi atacat România și nu Ucraina? N-am fi avut nevoie de ajutor? Eu cred că războiul lui Putin din Ucraina trebuie să fie un catalizator pentru toate țările din regiune să coopereze și să se ajute reciproc. Este normal să ajutăm Ucraina, încercăm să le oferim tot sprijinul și să sancționăm invazia ilegală a Rusiei.

Legat de partea economică, cred că trebuie să ne vedem interesul mai mult decât o facem în prezent. Să încercăm să exploatăm oportunitățile ce vor urma după război, reconstrucția Ucrainei urmând să coste undeva la 200.000.000.000 EURO (subl.n.-Z.P.). Firmele românești ar trebui să fie conectate la aceste efort, să reușim să devenim platforma logistică și de construcție pentru țara vecină. Pentru asta ne trebuie o strategie, trebuie să ne exploatăm atuurile și să căutăm să profităm de acest context economic cum, din păcate, n-am făcut-o pînă acum.