Ivan Cristina, Inspector Ed.Timpurie, I.Ș.J. Buzău, L.Tănase: Relația prof. cu elevii

,,Ed.CDR: ON-LINE SCHOOL 2020”(through I.Ș.J.Buzău)

MATERIALE EDUCAȚIONALE primite de la CENTRUL ONG ,,Luminița Tănase & G.P.P. Nr.4” Solicitări & rezervări publicare la  E-mail:tanaseluminita@yahoo.com

RELAȚIA PROFESORULUI CU ELEVII

Ivan Cristina, Inspector Educație Timpurie, I.Ș.J. Buzău,

Tănase Luminița – G.P.P. Nr. 4 Buzău

Lector, corector, editor: PAUL POLIDOR – Membru al Academiei de Literatură și Arte a Ucrainei / Mижнародна Лiтературно-Мистецька Академiя України

Laureat / Medaliat: Akademie für Literatur, Kunst und Kommunikation / Vertretung in Deutschland – Österreich – Tschechische Republik

Coordonator editorial: Centrul ,,Prof.Adriana Grigorescu”(Grăd.Nr.7-București)

Un corect management al clasei începe cu întrebări corecte. Dacă punem întrebarea greșită, probabil vom primi un răspuns greșit. De asemenea, managementul clasei va fi la un nivel slab. Așadar, e bine să ne gândim la unele întrebări ca:

• În ce condiții învață copilul mai bine? (face acțiunea respectivă, are limite clare, are obiective clare, înțelege, primește recompense, exersează cu pași mici, se implică, grupul îl susține etc.)
• Când sunt lecțiile deranjate?
• Când sunt elevii mai atenți?
• Care sunt activitățile în care elevii iau mai des inițiativa?
• Care este cea mai bună metodă pentru ca un copil să înțeleagă că o consecință este legată de comportamentul lui și nu este asociată (în sens negativ) cu cadrul didactic? etc.

Caracteristicile colectivului de elevi sunt următoarele:

1.Mărimea colectivului de elevi se situează între 10-15 și 40-45 de elevi. Una dintre problemele cele mai mari în ceea ce priveşte o eficienţă crescută a actului educaţional este identificarea mărimii optime a clasei de elevi. Acestă problemă a suscitat foarte multe discuţii, deoarece s-a constatat că, în cazul în care colectivul de elevi este prea mare, creşte tendinţa de subdiviziune, iar, în cazul în care acesta este prea mic, creşte tendinţa de subiectivizare a membrilor clasei de elevi.

2. Relaţiile dintre membrii colectivului de elevi sunt directe, de tipul faţă-n faţă, de natură afectivă, pozitivă şi negativă. Acest tip de relații este specific grupurilor primare și se deosebesc de relațiile funcționale specifice grupului secundar cum ar fi elevii dintr-o școală.
3. Clasa de elevi este un grup angajat în activități educaționale având scopuri și obiective specifice de învățare, formare și dezvoltare. Ele sunt cele care deosebesc grupul (reprezentat de clasa de elevi) de celelalte grupuri primare. Trebuie făcute deosebiri între scopurile colectivului de elevi în ansamblu (comune, care ar trebui să urmărească eficiența și evoluția grupului) de cele de subgrup care se pot referi la activități comune, de genul cercurilor și de cele individuale, care, în general, se referă la cariera personală a fiecăruia.
4. Coeziunea grupală constituie o rezultantă a concentrării tuturor forțelor ce acționează asupra membrilor săi pentru a se menține în cadrul grupului. Aceasta este printre cele mai importante variabile de grup.
5. Structura de grup reprezintă sinteza dintre personalitatea fiecărui membru al grupului și indicatorii de mărime, scopuri, interacțiune. Datorită acestor interacțiuni dintre personalitatea fiecăruia, elevi sau profesori, și grup ca ansamblu se realizează forme concrete fixe, specifice fiecărui grup. Aceste structuri depind de contextul în care s-au manifesat și de aceea ele pot fi divizate în: structura de sarcină, de comunicare, de conducere și socio-afectivă, fiecare tip putând diferi de la caz la caz în cadrul aceluiași grup.
6. Dinamica clasei de elevi, care este dată de forțele ce acționează în interiorul grupului. K. Lewin face din dinamica grupului studiul sistematic și experimental al structurii și proceselor ce se petrec în grup, determinând relațiile acestuia cu exteriorul. În cazul dinamicii clasei de elevi ne putem referi la:

• ansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se petrec în colectivul de elevi, cum ar fi: relațiile cu mediul, influența grupului asupra membrilor săi, viața afectivă a grupului, coeziunea și disocierea colectivului de elevi;
• ansamblul metodelor de acțiune asupra personalității prin intermediul grupului: studiul proceselor de schimbare, utilizarea proceselor de grup pentru tratarea tulburărilor de personalitate, studiul schimbărilor sociale prin intermediul grupului mic.

Stabilitatea sau instabilitatea grupului este menținută printr-un echilibru interior în care trebuie să se regăsească toate valorile. Clasa de elevi are nevoie de o anumită stabilitate pentru a se menține și a evolua, dar și de o anumită mobilitate care să permită transformarea, înnoirea, învigorarea.

• Membrii clasei de elevi se constituie într-un grup fără intenţia lor, din întâmplare.
• Constituirea claselor de elevi de liceu după admitere se face în funcţie de opţiunea pentru un anumit profil şi media la admitere (grup spontan).
• Durata grupului – clasă de elevi este relativ redusă (4 ani, cât durează un ciclu şcolar // grup temporar);
• Controlul social se realizează din exterior (personalul didactic, părinţii);
• Valorile şi normele la care aderă grupul – clasă de elevi sunt impuse printr-un Regulament de ordine interioară acceptat prin constrângere;
• Membrii clasei de elevi care nu au o contribuţie efectivă la activitatea grupului sunt excluşi (exmatriculare) sau se autoexclud (abandon şcolar);
• Dacă nu participă la unele activităţi ce conferă unitate şi solidaritate grupului, unii elevi sunt excluşi de către membrii grupului (sunt izolaţi, marginalizaţi).

Clasa are finalităţi comune de acţiune:

• învăţarea pentru absolvire;
• dobândirea unui statut socio – profesional;
• coeziunea (gradul ridicat de consens, adeziune şi cooperare):
• Cu cât numărul membrilor clasei este mai mare, cu atât coeziunea este mai mică;
• Dacă pericolul extern creşte, atunci coeziunea clasei creşte.

Clasa de elevi devine astfel unul din mediile sociale cu puternice efecte asupra dezvoltării şi cunoaşterii de sine a individului. Clasa de elevi este, aşadar, un grup  de apartenenţă foarte important pentru orice copil.

Orice clasă de elevi presupune existenţa unui obiectiv comun ce creează relaţii de interdependenţă funcţională între membrii săi.

Membrii clasei se percep pe ei înşişi ca făcând parte dintr-un grup, iar elevii din alte  clase îi identifică pe baza acestei apartenenţe.

Pornind de la aceste premise, clasa de elevi este, astfel, un grup social ce mediază de-a lungul anilor, la nivelul fiecărui membru, schimbări cognitive fundamentale.=================================