Festivalul-Concurs On-line ,,Paul Polidor”(Ed.XXI=2020)G.P.P.Nr.9-Buzău/Centrul ONG ,,L.Tănase”
FESTIVALUL-CONCURS ,,PAUL POLIDOR” de INTERFERENȚE INTERNAȚIONALE (Ed.XXI=2020)
Editura Cadrelor Didactice din România-București (din cadrul Fundației ,,PAUL POLIDOR”-București):
Materiale educaționale primite de la G.P.P.Nr.9-Buzău prin:
CENTRUL ONG ,,Luminița Tănase & G.P.P. Nr.4”(I.Ș.J.Buzău)
Solicitări & rezervări publicare la E-mail:tanaseluminita@yahoo.com
AVANTAJELE INSTRUIRII DIFERENŢATE PRIN PRISMA INTELIGENŢELOR MULTIPLE
Prof.Antemir Ancuţa, GPP nr.9 Buzău
În contextul unui învăţământ modern, de tip european, implementarea noilor teorii este extrem de necesară. Pentru valorificarea şi dezvoltarea fiecărui individ în parte trebuie să ţinem seama de particularităţile lui şi de modul de manifestare al fiecăruia. La orice nivel de învăţământ am realiza instruirea, aceasta trebuie să răspundă necesităţilor curriculumului. Metodologia activităţilor cu preşcolarii trebuie şi ea regândită. Acest lucru m-a determinat să cred că instruirea diferenţiată răspunde cel mai bine necesităților copiilor. Ea constituie răspunsul educatorului în planul predării-învăţării-evaluării. Beneficiile instruirii diferenţiate sunt, deopotrivă, numeroase atât pentru copii, cât şi pentru educatoare. Avantajele pentru copii se concretizează în: prevenirea şi eliminarea fenomenelor de suprasolicitare şi subsolicitare; valorificarea şi dezvoltarea diferenţelor individuale; atingerea unor performanţe; dezvoltarea memoriei, a operaţiilor gândirii, a volumului de reprezentări; încrederea sporită în forțele proprii, în capacitatea de a-şi folosi calităţile proprii în scopul dezvoltării personale; depistarea la timp şi stimularea intereselor şi aptitudinilor copiilor; egalitatea şanselor prin accesul egal la învăţătură; înţelegerea diferenţelor de învăţare în loc de incapacităţi de învăţare; dezvoltarea personală şi socială ca parte a curriculumului. Aplicând “teoria inteligenţelor multiple” a lui Gardner în tratarea diferenţiată a copiilor, ne va fi mult mai uşor să atingem performanţe.Vom putea desfășura un învăţământ de calitate, deoarece copiii participă la propria formare conform intereselor personale. În cadrul activităţii pentru societate “Să fim politicoşi”, la grupa mare am urmărit ca, prin crearea unor situaţii de învăţare confortabilă, conform inteligenţelor multiple prezente la copii, să facilitez învăţarea şi s-o fac eficientă. Pentru copiii cu inteligenţă lingvistică am recurs la o activitate de grup, în care sarcina a fost aceea de a repovesti, revăzând şi câteva imagini, fragmente din povestirile “Nu numai la grădiniţă”, “Cuvântul magic” şi din poezia “Mulţumesc”. Copiii cu inteligenţă kinestezică au avut sarcina de a pregăti “daruri” pentru copiii politicoşi din grupă. Cei cu inteligenţă spaţio-vizuală au avut de reconstituit 4 imagini: copil care nu salută un adult pe stradă, copil care ia prin forță păpuşica unei fetiţe, copil care primeşte o prăjitură de la bunica lui, copil care oferă o bucată din ciocolata lui altui copil. Copiii cu inteligenţă interpersonală efectuează jocuri de rol: “De-a bunicul şi nepotul”, “De-a educatoarea”. Doi copii cu inteligenţă logico-matematică trebuie să urmărească comportamentul grupelor formate şi să umple coşuleţele fiecărei grupe cu buline albe şi negre în funcţie de activitatea şi comportamentul membrilor ei. Un copil cu inteligenţă muzicală-ritmică va audia şi va învăţa de la casetofon cântecelul “Un copil politicos”. După circa 15 minute am valorificat ceea ce copiii au învăţat în situaţiile create prin metoda brainstorming. Toţi copiii au participat cu plăcere, deoarece fiecare a avut ceva de spus, iar ideile fiecăruia au fost apreciate. Apoi, grupa “kinestezicilor” a oferit darurile confecţionate (brăţări). Feedback-ul l-am realizat prin rezolvarea independentă a unei fişe cu sarcina: “Desenează o floare în dreptul copiilor politicoşi!”.===============================================
METODE ȘI PROCEDEE INOVATIVE DE PREDARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
Prof. înv. preşcolar : Barbu Cătălina, Opriș Anca, G.P.P. Nr.9-Buzău
Metodele inovative de învăţare sunt modalităţi moderne de stimulare a învăţării şi dezvoltării personale încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizează inter-schimbul de idei, de experienţe, de cunoştinţe, asigurând perfecţionarea şi optimizarea demersului educaţional. Procesul de formare interactiv presupune acţiune atât din partea profesorului, cât şi din partea elevului. Profesorul model, pentru a crea cadrul optim de învăţare, este necesar să ţină cont de anumite criterii în aplicarea metodelor moderne de învăţare, cum ar fi: competenţele ce urmează a fi dezvoltate la elevi, nivelul intelectual şi capacităţile elevilor, resursele materiale accesibile şi gradul de complexitate al conţinutului. Astfel, metodele inovative trebuie adaptate acestor criterii, pentru ca procesul instructiv-educativ să se desfăşoare într-un cadru activ-participativ, de stimulare a învăţării. Metodele inovative presupun o învăţare prin comunicare, prin colaborare, care produce o confruntare de idei, opinii şi argumente, creează situaţii de învăţare centrate pe disponibilitatea şi dorinţa de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă şi activă, pe influenţa reciprocă din interiorul microgrupurilor şi interacţiunea socială a membrilor unui grup. Metodele de învăţământ (―odos‖ = cale, drum; ―metha‖ = către, spre) reprezintă căile folosite în şcoală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa, natura, lumea, lucrurile, ştiinţa. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile, deprinderile şi capacităţile elevilor de a acţiona asupra naturii, de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul în facilităţi interioare, formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi pesonalitatea. Dezideratele de modernizare şi de perfecţionare a metodologiei didactice se înscriu pe direcţiile sporirii caracterului activ al metodelor de învăţământ, în aplicarea unor metode cu un pronunţat caracter formativ, în valorificarea noilor tehnologii instrucţionale (e-learning), în contaminarea şi suprapunerea problematizării asupra fiecărei metode şi tehnici de învăţare, reuşind astfel să se aducă o însemnată contribuţie la dezvoltarea întregului potenţial al elevului. Cerinţa primordială a educaţiei progresiviste, cum spune Jean Piaget, este de a asigura o metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă independentă, cu activităţile de cooperare, de învăţare în grup şi de muncă inter-dependentă. Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente.
BIBLIOGRAFIE: CIOBANU, Olga – Elemente de teoria şi metodologia instruirii, Editura ASE, Bucureşti, 2003;
XXX – Didactica disciplinelor economice, Editura ASE, Bucureşti, 2004.
============================================================================
METODE INOVATIVE DE ÎNVĂŢARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
Nișcoveanu Mariana, Grădinița cu Program Prelungit, Nr. 9 – Buzău
Motto: “ Mai mult decât a preda, tehnica didactică înseamnă a învăţa pentru sine şi a facilita învăţarea altora.” Bernat S. (2003, p.15-19)
Inovația necesită o minte deschisă și doritoare să încerce noi metode și strategii. Orice dezvoltare presupune oameni pregătiţi să o realizeze (profesionişti de toate categoriile), iar şcoala este cea care îi pregăteşte. Metodele inovative de învăţare sunt modalităţi moderne de stimulare a învăţării. Procesul de formare interactiv presupune acţiune atât din partea profesorului, cât şi din partea elevului. Profesorul model, pentru a crea cadrul optim de învăţare, este necesar să ţină cont de anumite criterii în aplicarea metodelor moderne de învăţare, cum ar fi: competenţele ce urmează a fi dezvoltate la elevi, nivelul intelectual şi capacităţile elevilor, resursele materiale accesibile şi gradul de complexitate al conţinutului. Astfel, metodele inovative trebuie adaptate acestor criterii, pentru ca procesul instructiv-educativ să se desfăşoare într-un cadru activ-participativ, de stimulare a creativității. Mozaic: presupune învăţarea prin cooperare, prin interdependenţa grupurilor şi exercitarea statutului de expert în realizarea unei sarcini de învăţare. Obiectiv: documentarea şi prezentarea rezultatelor studiului independent celorlalţi, devenind expert pentru tematica studiată.
ETAPE:1. Stabilirea temei şi împărţirea în 4-5 subteme // 2. Organizarea grupelor de învăţare // 3. Constituirea grupelor de experţi // 4. Activităţi în echipa iniţială de învăţare // 5. Evaluare. Creativitatea este cel mai important factor pentru un viitor de succes. Brainstorming-ul este una din cele mai răspândite metode în formarea elevilor în educaţie, în stimularea creativităţii, în domeniul afacerilor, al publicităţii etc. Prin folosirea acestei metode se provoacă şi se solicită participarea activă a elevilor, se dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii în ceea ce priveşte alegerea soluţiilor optime şi se exersează atitudinea creativă şi exprimarea personalităţii. Metoda Covorului Povestitor, Metoda Șorțului Povestitor, Metoda Povestirii în Făină, Metoda Mănușii Pentru, precum și cea a Geamantanului Călător reprezintă câteva dintre metodele experimentate de dascăli. Idealul educațional al secolului 21 consideră pregătirea elevilor pentru viața reală punctul de referință în construirea discursului instructiv-educativ. Școala este un laborator în care elevii descoperă, experimentează, cercetează, anchetează, creează și evaluează prin intermediul propriului filtru de gândire, al ritmului individual de învățare, iar profesorul este cel care îi ajută să-și descopere aspirațiile, așteptările, motivațiile și îi îndrumă spre adevărul practic al vieții prin implicarea în contexte sau scenarii reale de învățare.
BIBLIOGRAFIE: Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, editura Polirom, Iaşi // Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001 // Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi // Văideanu, G., Pedagogie-ghid pentru profesori, Ed. Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 1986===================================================
POVESTEA ZILEI DE NAŞTERE ÎN GRUPA WALDORF
Anghel Mihaela, prof. înv. preşc. GPP Nr.9, Buzău, Grupa Waldorf
Cazan Marilena, prof. înv. preşc. GPP Nr.9, Buzău, Grupa Waldorf
Perioada preşcolară este perioada cea mai potrivită pentru dezvoltarea şi optimizarea competenţelor emoţionale şi sociale, având în vedere faptul că această perioadă se caracterizează prin achiziţii fundamentale în plan emoţional, social şi cognitiv, de un rol vital în adaptarea la mediul şcolar şi ulterior esenţiale în viaţa de adult. În grupa Waldorf există o activitate deosebită, care face să vibreze sufletul copilului, dar şi al părinţilor, şi anume povestea zilei de naştere. Acest moment al zilei face ca în sufletul copiilor să se nască atitudini pozitive ca expresii ale unor sentimente de recunoştinţă, respect, mulţumire pentru natură, oameni, divinitate. Sunt momente de trăire maximă şi profundă a lumii, a mediului înconjurător, o contopire armonioasă cu mediul şi vieţuitoarele acestuia. Sărbătorirea zilei de naştere este un prilej de strădanie din partea dascălilor şi părinţilor de a ajuta copilul să dezvolte o conştienţă de sine şi de a-şi afla locul în lume. Copiii trăiesc ritmic această sărbătoare, care le oferă prilejul ca, timp de doi-trei şi, uneori, chiar patru ani, să se poată situa în timp şi spaţiu şi să dezvolte retrospectiv o imagine despre sine care se lărgeşte cu fiecare an. Această sărbătoare este, totodată, şi un prilej de a îmbogăţi şi valorifica bagajul de cunoştinţe şi expresii al copiilor prin implicarea lor în activităţile derulate. De exemplu, la realizarea cărţii pentru copilul sărbătorit, fiecare copil se implică încă de dimineaţă, de la sosirea în grupă, prin realizarea unui desen. Pe spate, educatoarea va scrie urarea pentru copilul sărbătorit, aşa cum o spune fiecare : „ Să fii sănătos, să-ţi asculţi părinţii şi bunicii!” // „Să fii fericită şi să ai o zi de naştere frumoasă!”// „Sper să îţi placă desenul meu şi să primeşti multe cadouri frumoase !” // „Mult noroc în viaţă şi succes la şcoală !”, iar exemplele pot continua… De asemenea, un alt moment de sinceritate profundă îl constituie urarea copilului sărbătorit pentru părinţii lui: „Vă mulţumesc pentru că aveţi grijă de mine şi îmi cumpăraţi tot ce îmi doresc!”, „Vreau să le spun părinţilor mei că îi iubesc foarte mult şi le mulţumesc pentru tot !” ş.a. Povestea zilei de naştere este spusă într-un cadru deosebit, iar personajele care îl însoţesc pe copilul sărbătorit (îngerul păzitor, soarele, luna, stelele şi copiii pământeni) sunt alese chiar de el. Părinţii se aşează lângă copilul sărbătorit, lumânarea este aprinsă de educatoare, iar povestea curge lin până la final, când va fi momentul părinţilor să povestescă despre copilul lor momente frumoase din evoluţia lui. Toate aceste momente unice şi deosebite, pline de emoţie şi trăiri pozitive, sunt trăite la maxim de copii, părinţi , educatoare. Fiecare experienţă pe care o trăieşte copilul are un efect nemijlocit asupra calităţilor fizice, sufleteşti şi spirituale ale acestuia, modelându-l continuu, iar datoria noastră de dascăli este de a asigura copiilor o dezvoltare sănătoasă şi armonioasă, care să ducă la o siguranţă interioară stabilă pentru întreaga viaţă.
==================================================================================
PROIECT DIDACTIC ,,EMOȚII ÎN LUMEA CULORILOR DE TOAMNĂ”
Stan Alina, G.P.P. Nr. 9 – Buzău
,,Ne servim de culori, dar pictãm cu sufletul”(Chardin)
Unitatea de învăţământ: GPP Nr.9-Buzău; Propunător: Prof.Stan Alina Loredana; Nivel/Grupa: II/mare; Domeniul experienţial: -estetic și creativ (DEC); Tema: ,,Emoții în lumea culorilor de toamnă”; Mijloc de realizare: – pictură, desen; Scopul: Stimularea creativităţii copilului preșcolar spre dobândirea unor cunoştinţe specifice domeniului artistico-plastic, pe formarea unor priceperi şi deprinderi de exprimare creativă în acest domeniu, pe stimularea şi cristalizarea unor atitudini favorabile creativităţii (motivaţie pentru cunoaştere, iniţiativă, autonomie, curiozitate, spirit explorativ, încredere în forţele proprii, imagine de sine pozitivă). Obiective operaţionale: să utilizeze materialele, tehnicile şi instrumentele de lucru adecvate contextului plastic; să exprime plastic propriile idei şi sentimente în materiale şi tehnici specifice picturii şi desenului; să identifice elemente de limbaj plastic în natură şi în diverse contexte plastice (pictură, artă decorativă); să obţină expresivităţi plastice utilizînd creativ elementele de limbaj plastic (punctul, linia, pata, forma şi culoarea); să utilizeze culorile ca mijloc de redare a stărilor sufleteşti, emoţiilor şi atitudinilor; să manifeste atitudine individual-creativă în reprezentarea plastică a lumii înconjurătoare; să utilizeze în comunicare termeni specifici artelor plastice. Strategii didactice // Metode şi procedee: observaţia, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, negocierea, munca independentă, Mâna oarbă, Turul galeriei. Elemente de joc: surpriza, aplauzele, mânuirea materialelor, mişcarea // Resurse materiale: foi de bloc, acuarele, pensoane, creioane colorate, pahare, serveţele, șevalete, palete. Forme de organizare: frontal, individual. Durata: 35 de minute. Bibliografie: „Curriculum pentru învăţământul preşcolar”(3-6 / 7ani), M.E.C.I., Bucureşti, 2009; „Aplicaţiile noului curriculum pentru învăţământul preşcolar” – vol.I, Ed. DPH., Bucureşti, 2009; Revista “Învăţământul Preşcolar” – Nr. 3- 4 / 2010, Ed. Arlechin, Bucureşti, 2010; „Elemente de Pedagogie Preşcolară aplicată”, Ed. Universităţii din Oradea, 2006; Elena Rafailă, „Educarea creativităţii la vârsta preşcolară”, Ed. Aramis, Bucureşti, 2002; Maria Bojneag, „Educaţie plastică-ghid metodic pentru învăţământul preşcolar”, Ed. Tehno-art, Petroşani, 2007================================================================================
PROIECT DIDACTIC „SĂ TE MÂNDREŞTI CU MINE!”
Prof.înv.preşcolar: Coman Marinela – G.P.P.Nr.9, Buzău
Grupa Mare // Tema anuală: „CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU?”// Tema proiectului: „SĂ TE MÂNDREŞTI CU MINE!” – evaluare // Activitate integrată: „ÎN ŢARA PRIETENIEI” (DOS, DEC) // Tipul activităţii: verificarea cunoştinţelor/formare de priceperi şi deprinderi // Scopul activităţii: sistematizarea cunoştinţelor despre aspecte legate de prietenie vizavi de semeni, animale, natură // ADE: 1.DOS: Educaţie pentru societate Cum e bine, cum nu e bine – Joc didactic // 2.DEC: Activitate artistico-plastică: Prietenii mei – desen // Obiective operaţionale: • să aprecieze unele comportamente şi atitudini în raport cu normele prestabilite şi cunoscute; • să identifice atitudinile pozitive şi negative vizavi de semeni, animale sau păsări, mediu; • să realizeze blazonul faptelor bune, lipind imaginile corespunzătoare; • să deseneze aspecte legate de prietenie; să aprecieze corect lucrarea proprie şi lucrările colegilor. Sarcina didactică: identificarea atitudinilor pozitive şi negative vizavi de semeni, animale sau păsări şi mediul înconjurător, în imaginile prezentate. Regulile jocului: copiii indicaţi, din fiecare echipă sau cei desemnaţi de lider, descriu imaginea şi precizează dacă sunt sau nu de acord cu comportamentul redat; echipa poate interveni în cazul în care se greşeşte; pentru fiecare răspuns corect echipa primeşte o recompensă (câte o bomboană); câştigă echipa care acumulează cel mai mare număr de bomboane. Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialelor, recompensa, aplauzele. Strategii didactice:
- Metode şi procedee: jocul, exerciţiul, explicaţia, conversaţia, observaţia, demonstraţia, expunerea, problematizarea, trierea aserţiunilor, blazonul, turul galeriei.
- Mijloace didactice:
ADE: DOS: Educaţie pentru societate: jetoane şi planşe cu fapte bune şi fapte rele, laptop, videoproiector, material PPT, fişe şi imagini cu acţiuni pozitive şi negative ale copiilor pentru realizarea blazonului, coşuleţe, palete galbene şi negre, bomboane.
DEC: Activitate artistico-plastică: creioane colorate, carioci, fişe de lucru, panou, CD-player; 3. Forme de organizare: individual, pe grupe, frontal.
Bibliografie: -Ezechil, Liliana; Lăzărescu, Mihaela Păişi, Laborator preşcolar, Ghid metodologic, Ediţia a II-a revizuită, Editura V&I Integral, Bucureşti, 2002; -Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, Metode interactive de grup – ghid metodic, Editura Arves, Craiova, 2002; -Lespezanu, Monica, Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar românesc, O metodică a activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Editura Omfal Esenţial, Bucureşti, 2007; -Laurenţia Culea; Angela Sesovici; Filofteia, Grama; Mioara Pletea, Activitatea integrată din grădiniţă, Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, Editura DPH, 2008; Maria Taiban; Mioara Petre, Valeria Nistor, Antonia Berescu, Jocuri didactice pentru grădiniţele de copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976.========================================================
