Fest.,,Paul Polidor”-XXI: Beethoven (250: 1770-2020) la ,,Radiovacanța” în 1985-1987
Arhivă ONG (2014): fragment din Nr.7 al revistei (fondată de PAUL POLIDOR) ,,PERSONALITĂȚI ÎN ARIA INTERFERENȚELOR INTERNAȚIONALE”(ISSN:2286-2110) // Interviu cu vedeta TVR MARINA ALMĂȘAN (TV Promotion by EUGEN CRISTEA-Member of:,,International Academy of Cultural Interferences PAUL POLIDOR since 2006). P.P.: Ne-am întâlnit cu aproape 30 de ani în urmă când realizam, în anii 1985-1987, în cadrul emisiunii tale alături de Andrei Partoş, la „Radiovacanţa Costineşti”, un excurs intercultural despre opera şi biografia artistică a multor autori de muzică clasică, compozitori sau interpreţi celebri, de la Paganini, Beethoven la Yvri Gitlis, Emil Gilels ori Yehudi Menuhin… Întrucât publicul larg nu te cunoaşte în această postură extrem de onorantă, şi anume de realizator şi promotor al unor acte de cultură sui-generis, spune-ne, în acest sens, ce amintiri te leagă de Costineşti, de Radiovacanţa şi acel moment de muzică simfonică oferită celor tineri ? Şi acum mai păstrez nişte bileţele ale studenţilor din Cluj şi din alte oraşe, care ne mulţumeau că pot asculta pe plajă, la ora prânzului, asemenea bijuterii muzicale… M.A.: – “Radiovacanța Costinești” a fost, pentru mine, o importantă cărămidă, pusă la temelia carierei mele de om de televiziune. Chiar dacă, în acei ani, era o simplă modalitate de petrecere “activă” a vacanţelor mele studențești, am învățat , în câteva vacanțe, cât alți jurnaliști într-o viață întreagă! În primul rând, cum să interacționez cu masele, cum să vin în întâmpinarea dorințelor lor, cum să nu plictisesc! În plus, la Radiovacanța Costinești l-am întâlnit pe omul care mi-a deschis, mai apoi, ușa spre tărâmul miraculos al televiziunii : Mihai Tatulici. Se pare că i-am atras atenția cu spiritul meu proaspăt de atunci, cu condeiul inspirat, cu energia mea debordantă și, imediat după ce TVR a devenit “liberă” (1990), Mihai Tatulici m-a căutat și… m-a adus alături de el! …Legat de întâlnirea mea cu tine, Paul Polidor, de acum 30 de ani, pot spune că, da, în contextul unor vacanțe în care toată lumea evada, la mare, pentru a uita de lucrurile serioase, pentru a asculta muzică bună și a se zbengui pe ringurile de dans, acele întâlniri cu muzica clasică, pe plajă, au părut, la început, ușor extraterestre! Țin minte că și eu, și partenerul meu de microfon, fermecătorul Andrei Partoș, am fost, la început, foarte sceptici, când ne-ai propus acea rubrică de “educație muzicală”. Dar… ce ne costau câteva minute de muzică clasică, în programul nostru-maraton, zilnic? Am riscat, iar apoi nu ne-a venit să credem ce reacții pozitive am primit din partea purtătorilor de slipi și costume de baie de pe plajă! Se pare că, într-o combinație inedită cu soarele și foșnetul valurilor, muzica lui Bach, Beethoven, Chopin etc. a încălcat orice regulă de aur a vacanțelor la mare! Bravo, Paul, văd că nu abdici nici acum de la a face lucruri profunde, de calitate!