POLIDOR-FEST.On-line 2021 / S-AU ÎNCHIS ÎNSCRIERILE pentru JUDEȚELE: 1.DOLJ  2.ILFOV  3.BUZĂU   4.IALOMIȚA  5.CĂLĂRAȘI   6.TULCEA   7.GORJ  8.MEHEDINȚI   9.CARAȘ-SEVERIN  10.HARGHITA  11.TIMIȘ   12.HUNEDOARA   13.SIBIU   14.BIHOR   15.ALBA    16.SATU MARE    17.SĂLAJ   18.COVASNA    19.VASLUI  20.MARAMUREȘ    21.SUCEAVA    22.BOTOȘANI    23.NEAMȚ   24.IAȘI  25.PRAHOVA  26.CLUJ  27.ARAD   28.GIURGIU    COMUNICAT ONG ( 19.11.2021) Orice înscriere a unei persoane în festivalul-concurs on-line după data de 19.11.2021 din județele de mai sus,  România, se consideră rezervare personalizată & înscriere pentru ediția a XXIII-a din 2022 ! INTERNATIONAL POLIDOR-FEST.ON-LINE / CULTURAL INTERFERENCES (1998/1999-2021)

For INTERNATIONAL On-line POLIDOR XXII=2021 // Personalized Reservations at: Solicitări înscrieri / rezervări personalizate Fest.Concurs On-line / E-mail:fundatia.paulpolidor@yahoo.com & 004.0740.47.48.14 & 004.0763.765.567 You can find the ,,Paul POLIDOR” Festival also at:www.fundatia-paulpolidor.ro//Mижнародна Лiтературно-Мистецька Академiя України &Internationale Akademie für Literatur, Kunst und Kommunikation / Vertretung in Deutschland – Österreich – Tschechische Republik: Pentru evoluția noastră spirituală, a copiilor  și  tinerilor  între  5 și 90 de ani: FESTIVALUL INTERNAȚIONAL de interferenţe culturale  (Ed. XXII, ON-LINE: 25.05.2021-25.05.2022)  Paul Polidor 

Efectele muzicii în terapia logopedică

Prof. Logoped Neagu Gabriela-Alina

Limbajul este simbolul comunicării inter-umane. Prin intermediul lui transmitem informații, emoții și convingeri. Relațiile noastre cu cei din jur sunt relații de comunicare, de aceea este foarte important ca informația transmisă să fie exactă și ușor de înțeles. Problemele de vorbire pot afecta comunicarea și, implicit, felul în care relaționăm cu cei din jur, dar și felul în care ei se raportează la noi. Tocmai de aceea este importantă corectarea acestor probleme și de la o vârstă cât mai mică. Statisticile, cele mai multe efectuate pe eșantioane de populație din S.U.A., vorbesc despre o incidență semnificativă a problemelor legate de vorbire. Astfel, se estimează că doar în SUA, conform unei statistici oficiale, aproximativ 7.5 milioane de persoane au un anumit tip de probleme de vorbire. În rândul copiilor incidența este de 8-9 %. Se estimează că, până la clasa I, aproximativ 5% dintre copii au probleme semnificative de vorbire, majoritatea dintre ele fără cauze cunoscute. Același studiu afirmă că mai mult de 3 milioane de americani se bâlbâie, incidența fiind de 3 ori mai mare în rândul băieților decât a fetelor. Din fericire, majoritatea problemelor sunt rezolvabile, doar 1% dintre adulți mai prezentând acest tip de probleme.[1]

Toate acestea dovedesc importanța terapiei logopedice și nevoia unei intervenții cât mai rapide și mai eficiente în rezolvarea problemelor de vorbire, în mod special la copii, dar, acolo unde este cazul, și la adulți. În ultima perioadă mai multe studii de specialitate au dovedit că folosirea muzicii în terapia logopedică poate avea efecte pozitive și poate grăbi corectarea vorbirii. De ce muzica?  Se spune că „dacă vrei să îți întărești mușchii, mergi la sală, iar, dacă vrei să îți exersezi mintea, ascultă muzică.”[2]   Fie că vorbim de ritm, de melodie sau de armonie, muzica este parte din noi, este un limbaj, o formă de exprimare și, implicit, o formă de a relaționa cu ceilalți. „Dacă este un limbaj, muzica este un limbaj al simțămintelor. Ritmurile muzicale sunt ritmurile vieții, iar muzica, în toată complexitatea ei cu tensiuni, rezolvări, crescendo, decrescendo, în game majore sau minore, cu pauze mai mari sau mai mici, cu o desfășurare temporală, nu ni se înfățișează în limbajul logicii, ci, așa cum spunea Langer, ‘ea descoperă natura simțămintelor cu o precizie și acuratețe pe care limbajul nu le poate atinge’.[3]

Tot mai multe studii au dovedit că muzica poate ajuta la stimularea creierului, poate ajuta la recuperare în diferite afecțiuni și poate fi un mijloc excelent de stimulare a comunicării. Cele mai multe astfel de cercetări au fost realizate în Occident, cu precădere folosindu-se muzica scrisă de Mozart sau Bach, ceea ce sugerează, totuși, că apriori s-a considerat că nu orice tip de muzică poate fi la fel de benefică pentru dezvoltarea neuro-psihică.

Muzica și corectarea limbajului

Muzica poate fi integrată în mai multe moduri în terapia logopedică. Ea poate fi folosită ca un fundal sonor plăcut și liniștitor în timpul terapiei sau ca un mijloc de a învăța, de a exersa sunete prin intermediul unor cântece simple, a unor formule ritmice sau chiar folosind anumite instrumente muzicale. Terapeutul va ține totdeauna cont de particularitățile și înclinațiile pacientului înainte de a alege să introducă muzica în terapia logopedică.

„Introducerea muzicii în terapie este considerată distractivă de cei mai mulți pacienți; ei consideră muzica asemenea unui joc, în timp ce terapeutul o vede ca pe un mijloc de a integra anumite tehnici de corectare a vorbirii și de stimulare a limbajului.[4]

Folosirea muzicii în terapia limbajului nu este legată de un anumit segment de vârstă sau doar de o anumită categorie de pacienți. Dimpotrivă, s-a constat că efectele benefice pot fi observate atât la copii, cât și la adulți. Pentru că muzica are un efect direct asupra simțămintelor, ea poate trezi amintiri, poate motiva și poate susține pacientul în efortul de corectare a vorbirii. Există tot mai multe studii care vorbesc despre rolul pozitiv al muzicii în terapia copiilor diagnosticați cu o anumită formă de autism, sau în dezvoltarea vorbirii la copii care au primit un implant cohlear. Pentru copiii care suferă de deficit de atenție, muzica poate ajuta la susținerea concentrării, la reducerea hiperactivității și la dezvoltarea abilităților sociale în mod special prin exercițiile  de ritm.[5]

Folosirea muzicii în terapia corectării limbajului implică, însă, nu doar deschidere din partea pacientului, ci și o înțelegere corectă a metodelor terapeutice din partea specialistului care le folosește. Din perspectiva aceasta o colaborare între specialiștii în terapia muzicală, psihologi și logopezi este foarte importantă. Tocmai pentru că domeniul este încă necercetat suficient are nevoie de studii pertinente și de o practică atentă și profesionistă.

 

Bibliografie selectivă

Baker F, Wigram T. Songwriting: Methods and Techniques for Music Therapy Clinicians, Educators and Students. London, UK: Jessica Kingsley Publishers, 2005.

Nester, Emily K., “The Effect Music has in Speech Therapy” (2016). Honors Theses. 385. https://aquila.usm.edu/honors_theses/385

Twyford, Karen –Integreted Team Working, Music Therapy as part of Transdisciplinary and Collaborative Approaches, Jessica Kingsley Publishers, London, 2008

 

Trimble, M., & Hesdorffer, D. (2017). Music andthebrain: theneuroscience of music and musical appreciation.  BJPsychinternational, 14(2), 28–31. https://doi.org/10.1192/s2056474000001720

 

[1]Material compilat pe baza datelor oferite de National Institute on Deafness and Other Communication Disorders (NIDCD), disponibil la https://www.nidcd.nih.gov/health/statistics/statistics-voice-speech-and-language (30.04.2021)

[2]https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/keep-your-brain-young-with-music (02.05.2021)

[3]Trimble, M., &Hesdorffer, D. (2017). Music and the brain: theneuroscience of music and musical appreciation. BJPsychinternational, 14(2), 28–31. https://doi.org/10.1192/s2056474000001720

[4]Nester, Emily K., “The Effect Music has in Speech Therapy” (2016). HonorsTheses. 385. https://aquila.usm.edu/honors_theses/385

[5]https://www.additudemag.com/music-therapy-for-adhd-how-rhythm-builds-focus/ (02.05.2021)