Simpozion Polidor-Fest.Concurs, 31 mai 2021, G.P.P.4-Buzău / Prof.-logoped Chiriac Mariana-Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse și Asistență Educațională: Rolul poveștilor și povestirilor ȋn dezvoltarea limbajului&”Детский альбом”-мультфильм (на основе музыки П.И. Чайковского)

 

POLIDOR-FEST.On-line 2021 / S-AU ÎNCHIS ÎNSCRIERILE pentru JUDEȚELE: 1.DOLJ  2.ILFOV  3.BUZĂU   4.IALOMIȚA  5.CĂLĂRAȘI   6.TULCEA   7.GORJ  8.MEHEDINȚI   9.CARAȘ-SEVERIN  10.HARGHITA  11.TIMIȘ   12.HUNEDOARA   13.SIBIU   14.BIHOR   15.ALBA    16.SATU MARE    17.SĂLAJ   18.COVASNA   19.VASLUI  20.MARAMUREȘ    21.SUCEAVA    22.BOTOȘANI    23.NEAMȚ   24.IAȘI  25.PRAHOVA  26.CLUJ  27.ARAD   28.GIURGIU 29.OLT  30.VRANCEA   31.TELEORMAN & PALATUL NAȚIONAL al COPIILOR, BUCUREȘTI

COMUNICAT ONG (24.11.2021) Orice înscriere a unei persoane în festivalul-concurs on-line după data de 24.11.2021 din județele & instituțiile de mai sus,  România, se consideră rezervare personalizată & înscriere pentru ediția a XXIII-a din 2022 ! INTERNATIONAL POLIDOR-FEST.ON-LINE / CULTURAL INTERFERENCES (1998/1999-2021)

Produse multi-media in Polidor-Fest.XXII On-line: “Детский альбом” – мультфильм (на основе музыки П.И. Чайковского) Film educațional pentru copii, conceput și realizat pe fragmente din muzica lui Ceaikovski

Rolul poveștilor și povestirilor ȋn dezvoltarea limbajului Simpozion ONG Polidor-Fest.Concurs, 31 mai 2021, G.P.P.4-Buzău Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse și Asistență Educațională / Profesor-logoped Chiriac Mariana Corina // Lector, corector, DTP-editor: Paul POLIDOR – Membru al Academiei de Literatură și Arte a Ucrainei Mижнародна Лiтературно-Мистецька Академiя України &  Laureat / Medaliat: Akademie für Literatur, Kunst und Kommunikation / Vertretung  in Deutschland – Österreich – Tschechische Republik

Activitatea de povestire are valenţe informative și formative. Copiii asimilează diverse informaţii, dar, în același timp, prin povestiri, povești și basme li se satisface nevoia de cunoaștere și afectivitate, se stimulează imaginaţia și se constituie cadrul optim de exersare a capacităţii de comunicare. Astfel, povestirea dezvoltă :

*limbajul – ca mijloc fundamental de receptare și comunicare;

**gândirea logică – datorită succesiunii evenimentelor din povestire;

***memoria voluntară – prin reţinerea desfășurării evenimentelor și expunerea lor pe baza unor procedee și mijloace specifice (pe baza întrebărilor formulate de către cadrul didactic, pe baza unor planșe sau ilustraţii etc.);

****atenţia – prin memorarea numelor personajelor, a unor elemente ce apar înpovești ,a succesiunii întâmplărilor, a unor expresii sau versuri reprezentative ;

*****imaginaţia – prin crearea unor imagini noi pe baza prelucrării reprezentărilor și a experienţei cognitive.

Prin varietatea, bogăţia şi noutatea ideilor pe care le cuprind, povestirile contribuie la lărgirea orizontului copiilor, la dezvoltarea proceselor lor psihice (a gândirii, a memoriei, a imaginaţiei şi a atenţiei), a limbajului sub toate aspectele sale, la educaţia morală şi estetică a copiilor.

Poveștile sunt alese cu grijă pentru a corespunde particularităţilor  de  vârstă  ale copiilor, asigurându-se astfel înţelegerea şi însuşirea sub diferitele aspecte (intelectual, moral şi estetic) a conţinutului poveştilor. Un alt rol important pe care îl joacă poveştile în viaţa copiilor este acela că le dezvoltă limbajul şi le facilitează accesul la cuvinte şi expresii noi. Aşadar, poveştile dezvoltă vocabularul, prin intermediul lor crescând bagajul de cuvinte la care copilul poate apela în diverse situaţii pentru a comunica. Povestirile copiilor permit dezvoltarea cu precădere a limbajului preșcolarilor, permiţându-le astfel să se exprime cu ușurinţă atât în relaţie cu ceilalţi copii, dar și cu adulţii. Aceste povestiri solicită imaginaţia creatoare, gândirea, limbajul și realizează trecerea de la o etapă stereotipă la o etapă care permite găsirea de soluţii pentru aceeași temă. Ei sunt puși astfel în situaţia de a realiza o povestioară, de a exprima într-o succesiune logică fapte și întâmplări și de a găsi forma de prezentare adecvată. Prin activităţile de povestire se realizează nu numai îmbogăţirea vocabularului prin stocare de cuvinte, ci şi utilizarea cuvintelor noi în contexte diferite, operarea cu aceste cuvinte.

Pentru dezvoltarea limbajului şi comunicării copiilor preşcolari este necesar ca însuşi copilul să vorbească mai mult şi cât mai corect. De aceea, crearea unei atmosfere stimulative pentru comunicarea verbală este de natură să favorizeze atât cunoaşterea de către cadrul didactic a exprimării naturale, neformalizate dintre copii, cât şi cooperarea dintre ei.

Basmele şi poveştile au un rol important în dezvoltarea limbajului sub aspect gramatical, fonetic şi lexical. Ascultând poveşti, copiii descoperă expresii şi cuvinte noi pe care şi le însuşesc. Pronunţă, de asemenea, sunete, utilizează vorbirea dialogată, povestesc şi repovestesc. Plecând de la poveşti, se pot desfașura o serie de jocuri-exerciţiu cu scopul pronunţării corecte a sunetelor, pentru exersarea vorbirii dialogate sau pentru dezvoltarea unei exprimări orale corecte. Jocurile ”Oglinda fermecată”, ”Căsuţa poveştilor” sau „În lumea poveştilor” verifică însuşirea corectă a conţinutului unor poveşti, dar oferă şi prilejul vorbirii dialogate, posibilitatea de-a formula propoziţii corecte gramatical, utilizarea sinonimiei, antonimiei, omonimiei etc.  Din povești copiii află care sunt consecințele defectelor și calităților umane, care sunt efectele faptelor bune și rele. Antitezele atotprezente ȋn basme ȋi ajută să facă diferența ȋntre bine și rău, ȋntre minciună și adevăr, ȋntre lașitate și curaj, ȋi ȋnvață care sunt calitățile pozitive și care sunt defectele cele mai comune oamenilor. Trăind alături de personajul preferat ȋntȃmplările basmului, copilul ȋnvață despre lumea din jur fără să fie el ȋnsuși pus ȋn situații periculoase sau dificile. Pe lȃngă efectul benefic asupra copilului, să nu uităm de rolul poveștilor ȋn relația părinți – copil. Lipsa timpului ȋi face pe mulți dintre noi să își abandoneze copiii în fața televizorului (la desene animate) sau ȋn fața calculatorului (la jocuri). Cȃte un basm spus măcar o dată la cȃteva zile  creează ȋntre părinți și copil acea legătură specială dintre doi oameni care trăiesc aceleași senzații, au aceleași sentimente și își imaginează aceleași scenarii. Complicitatea creată și limbajul comun construit de părinte și copil ȋmbunătățește mult relația dintre cei doi. Momentul poveștii este unul special și poate să se păstreze peste ani, cȃnd nu va mai fi nevoie de povești, dar va fi nevoie de discuții ca ȋntre prieteni.

Ȋn terapia logopedică, ȋn activitatea de corectare a pronunției sunetelor deficitare o etapă importantă este cea de automatizare a sunetelor. Automatizarea sunetelor corectate se face prin repetare/exersare de propoziții simple și complexe, recitări, memorizări, dar și prin citirea de povești, povestiri ale unor ȋntȃmplări. Perioada de automatizare, care are un rol deosebit de important ȋn terapia dislaliei, este etapa ȋn care deprinderile noi, corecte, de pronunție se transformă ȋn obișnuințe. Aflat la capătul acestei etape, copilul nu numai că poate vorbi corect, dar și simte nevoia să o facă, are deja suportul interior, motivația intrinsecă necesară. La finele acestui proces complex și de durată copilul respinge vechiul mod de vorbire, cel defectuos, pentru că ȋl deranjează, nu-l mai suportă.

Dezvoltarea capacității de verbaliza ȋntȃmplările trăite și cunoștințele ȋnsușite  se realizează și prin relatarea unor povești cunoscute cu și fără ajutorul imaginilor, ordonarea imaginilor dintr-o povestire ascultată, povestirea unor ȋntȃmplări sau activități desfășurate.

Prin intermediul povestirilor expuse de către educatoare copiii sunt familiarizaţi cu structura limbii române, cu bogăţia formelor sale gramaticale, cu frumuseţea şi expresivitatea limbajului, ceea ce contribuie la dezvoltarea vorbirii şi a gândirii lor. Preşcolarii sunt fermecaţi de lumea fantastică a basmelor şi povestirilor, le ascultă cu aceeaşi plăcere (chiar dacă sunt repetate) şi îşi manifestă întotdeauna dorinţa ca ele să dureze cât mai mult. Prin poveşti copiii reuşesc să se elibereze de impresiile nemijlocite şi au posibilitatea să-şi reprezinte obiecte şi fenomene pe care nu le-au perceput  niciodată. Poveştile oferă copilului posibilitatea de a se identifica cu personajele prezentate, de a se recunoaşte în ele şi de a identifica unele trăsături ale persoanelor din jurul lui. Prin intermediul poveştilor copilul poate fi oricine îşi doreşte, poate experimenta roluri diverse: de părinte, de bătrân sau de vrăjitoare, de zână, de zmeu sau de dragon, de orice alt personaj pe care îl îndrăgeşte sau în care se redescoperă. Poveştile reprezintă un mijloc de cunoaştere care le creează copiilor trăiri contradictorii, prin intermediul lor ei putând experimenta sentimente de iubire, ură, teamă, fericire, tristeţe sau pot asista la confruntarea dintre bine şi rău. Aceste redări ale sentimentelor sunt uneori greu de înţeles la vârsta preşcolară, însă tocmai acesta este rolul poveştilor în grădiniţă: să îmbogăţească viaţa afectivă a copiilor oferindu-le oportunitatea, prin intermediul lecturii, de a experimenta, alături de personajele prezentate, diverse circumstanţe desfăşurate în cele mai diverse ipostaze.

În concluzie, se poate reţine că rolul şi importanţa povestirilor – ca activităţi organizate – rezidă în valoarea lor cognitivă, etică şi estetică, prin care se exercită o puternică înrâurire asupra întregii personalităţi a copiilor, astfel în cadrul activităţilor de povestire se exersează vorbirea copiilor, se formează deprinderea de a povesti independent, ceea ce contribuie la mărirea posibilităţilor de exprimare corectă, coerentă şi expresivă.

Bibliografie (parțial):

  • Ministerul Educaţiei şi Învăţământului, Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Editura Didactică şi Pedagogică, București, 1987;
  • Vrășmaş E., Stănică C., Terapia tulburărilor de limbaj-intervenții logopedice, E.D.P., București, 1997;
  • Verza, E.(1997), Dislalia şi terapia ei, Editura Didactică şi Pedagogică, București, 1997.

 

 

 

Pin It on Pinterest