International Polidor-Fest.On-line XXIII: Schönberg (Harold) about Schönberg (Arnold). Comemorating Holocaust in January 2022
În săptămâna comemorării victimelor Holocaustului, International Polidor-Fest.On-line (XXIII) propune participanților studierea interferențelor culturale: Istorie-Literatură-Estetică-Muzică prin analiza culturologică a unei opere culturale despre tema Holocaustului, semnate de Schönberg (Arnold). Până în data de 13 iulie, când a survenit moartea, încă putem comemora în festivalul-concurs on-line ,,Paul Polidor” 70 (șaptezeci) de ani de la dispariția fizică a compozitorului Arnold Schoenberg (d.13.07.1951).
Schoenberg, a refugee from Nazi anti-Semitism, wrote this six-minute music drama expressing searing outrage over German brutality during the wartime occupation of Poland. It tells of an incident during the destruction of the Warsaw Ghetto. The text is by Schoenberg and uses both English and German, with a concluding chorus in Biblical Hebrew using the “Sh’ma Yisrael,” (Hear, O Israel, from Deuteronomy). The work is for full orchestra, narrator, and male chorus. The work is 12-tone throughout, which works perfectly with the subject matter. In form it is cinematic, following the eyewitness account of the narrator. The survivor is found hiding in the sewers. A crowd is rounded up by the Nazi sergeant and the survivor is caught. The narrator shouts out the commands of the sergeant in German and in the present tense. From the beating and murder of the defenseless Jews arises the electrifying and defiant singing of the “Sh’ma,” which is an exhortation to “love the Lord thy God with all thine heart and with all thy soul” and to pass this love on to the next generation. In this context of pure evil it becomes a radiant beacon, a triumph of belief and confidence that the faith shall endure into future generations. The Narrator’s part is written in Schoenberg’s technique of “Sprechstimme,” or “speaking voice.” Schoenberg’s text has a quality perhaps the composer did not fully appreciate. While it is in fluent and correct English, there are syntactical features that indicate the author conceived it in German and then wrote it down in English. Slightly foreign turns of phrase make the narration seem that much more authentic and immediate.
Despre Sprechgesang s-a scris și într-un studiu din 2010 (semnat de Prof.Univ.Dr.Maria-Ana Tupan / Universitatea București) în prefața volumului ,,Paul Polidor, creator al stilului Poetic-Sequential Music“(semnat de muzicianul, Prof.Univ.Dr. al Conservatorului bucureștean Marcel Frandeș // specificare: creatorul stilului Poetic-Sequential Music, când a realizat primele piese în 1983-1984, forme incipiente ale noului stil, doar citise despre muzica lui Schoenberg, însă nu auzise nicio piesă a acestuia, la Liceul Militar din Breaza nu fusese predat Schoenberg), ISBN:978-973-87212-9-6:,,Ca și Santilian, evident influențat de Astor Piazzolla și Villa Lobos, Polidor a simțit că genul proxim nu este Sprechgesang, ci amestecul generic transtemporal, sincretismul, adică neoclasicismul.“(Maria-Ana Tupan) & ,,Paul Polidor intuiește într-un mod unic sincretismul artelor./…/ Vocea sa are o mare limpezime. El folosește o diversitate de culori: de la vorbirea cântată la cântul clasic, de la melismele din muzica bizantină la chiuiturile din arta noastră populară – tipurile de emisie utilizate se preschimbă. Are o naturalețe deosebită, trecând cu o mare ușurință de la registrul grav la cel supra-acut. El amplifică efectul tensional al versului prin folosirea vocii de cap într-un mod surprinzător.”(Marcel Frandeș) & ,,Transpunerile lui Schoenberg sînt fără precedent prin îndrăzneala și noutatea lor, și pentru prima dată au pătruns în limbă îmbinări ca Sprechstimme (literal: voce vorbită) și Sprechgesang (literal: cântec vorbit). Linia vocalică necesită un fel de cântec vorbit – Sprechgesang – în care modelele vorbirii se înalță și cad. Nu este nici cîntat, nici vorbit, ci o combinație între acestea două, în care vocea alunecă în sus și în jos, spre sunete cu o înălțime nedefinită (traducere: Anca Irina Ionescu din volumul semnat de Harold C. Schönberg, Viețile marilor compozitori, Editura Lider, București, 1997, pag.565).
