22.02.2022: International On-line Polidor-Fest.XXIII: Day Tudor Mușatescu (Romanian Writer, b.22.02.1903-d.4.11.1970)=Aniversary: 90 y. from theater play TITANIC-VALS (1932-2022)

COMUNICAT ONG 22.02.2022: Participanților în: International Polidor-Fest.On-line XXIII, la Secțiunea ,,Culturologie în estetica artelor” li se recomandă interferențele dintre științe și arte (în studierea piesei de teatru / 1932 și a filmului omonim / 1964, regia: Paul Călinescu; muzica: Paul Urmuzescu): literatură dramaturgică, muzică de film, interpretări actoricești, tehnică regizorală, politică și istorie contemporană etc. TITANIC VALS (Regia: PAUL CĂLINESCU / 1964; Muzica: PAUL URMUZESCU)

Titanic vals este un film românesc lansat în anul 1964, regizat și scris de Paul Călinescu, după piesa de teatru omonimă scrisă de Tudor Mușatescu. Filmul prezintă destinul unui om obișnuit și onest intrat, fără voie, în malaxorul electoral al vieții politice românești interbelice, care-l manipulează, aducându-l în starea de victimă. Filmul rămâne unul de referință în cinematografia românească.

Spirache Necșulescu este un funcționar de pompe funebre din Câmpulung-Muscel. Familia acestuia este formată din soția Dacia, soacra Chiriachița, fetele Gena și Sarmizegetusa (zisă Miza), și băieții Traian și Decebal. Fiind o familie cu o situație financiară modestă, aceștia râvnesc la bogăție, excepție de la această dorință de avuție făcând doar Spirache și Gena. În oraș, din cauza situației financiare, lui Spirache i se refuză comenzile de la cârciumi și este luat peste picior deseori de concetățeni, în special de cei mai bogați decât el. Fratele lui Spirache, domn înstărit, pleacă la Ierusalim cu vaporul pe Marea Neagră. Membrii familiei Necșulescu, în special soacra și soția, își exprimă îngrijorarea fățarnică cum că vaporul se va scufunda precum Titanicul, categorisind evenimentul drept o “splendidă catastrofă”. Miza rămâne însărcinată cu un locotenent care, la aflarea veștii, pleacă din oraș cu un cortegiu funerar plătit din banii primăriei, așa că aceasta se vede nevoită să se căsătorească cât mai repede. Un pretendent la mâna ei este Dinu, care este de mult timp îndrăgostit de Miza. Însă, în același timp, și sora ei Gena este îndrăgostită de Dinu. În cele din urmă, Miza îl pune pe Dinu să o ceară in căsătorie, iar acesta acceptă. Miza îi spune să fie prezent la cină pentru a face publică relația. Însă, Gena se oferă să o ajute, propunându-i acesteia să plece la Târgoviște pentru a naște, iar copilul să i-l dea ei. Gena își va asuma nașterea copilului, scăpând-o astfel pe Miza de rușine, iar Dinu îndrăgostindu-se de Gena la Târgoviște, se va însura cu Gena. Între timp, fratele lui Spirache moare într-un naufragiu, iar averea acestuia îi revine lui Spirache. Fără voia sa, familia lui Spirache încearcă să-l facă prefect de județ pentru a îmbogăți familia. Din banii moșteniți de la fratele lui Spirache, soția Dacia plătește înscrierea pe listele de votare a lui Spirache, dar și mituiește alegătorii pentru a-l vota pe Spirache. În plus, familia ordonă și construirea unei fântâni arteziene cu prognoză de vreme, dar care se dovedește inexactă încă de la primul fenomen meteorologic. Între timp, avocatul fratelui lui Spirache sosește la casa funcționarului pentru a anunța că, în urma unui testament recent, toată averea îi va reveni primului său nepot nou-născut, adică copilului Mizei. Dacia încearcă să îl mituiască pe avocat pentru a face pierdut testamentul, dar acesta refuză categoric. Gena se întoarce acasă împreună cu copilul, un copil cu care acum toată lumea se poartă frumos și pe care îl îngrijește. Bineînțeles, Miza își dorește acum copilul înapoi. Toată lumea este surprinsă la aflarea veștii că Miza este mama copilului, cu excepția lui Spirache, care știa adevărul, deoarece tatăl copilului îi trimisese cu ceva timp în urmă o scrisoare în care îi povestise tot ce s-a întâmplat. În cele din urmă, locotenentul revine la Câmpulung. La final, Spirache rupe afișele electorale cu el însuși, iar în fața alegătorilor ține un discurs scurt în care cere populației să nu-l voteze, deoarece nu se consideră un candidat potrivit pentru nevoile lor. Lumea, sătulă de promisiuni electorale neonorate, apreciază enorm sinceritatea lui Spirache și îl votează masiv pe funcționar. Acesta câștigă detașat alegerile. Familia Necșulescu se îndreaptă cu trenul spre București pentru ca Spirache să fie investit în funcție. Însă, pe drum, aceasta coboară într-o stație și află din presă că întregul Guvern a fost demis din cauza unui scandal cu textile, ceea ce rezultă în eliberarea din funcție a lui Spirache. Funcționarul exultă la aflarea veștii și hotărăște să se întoarcă acasă la Câmpulung.

Distribuția

Grigore Vasiliu-Birlic – funcționarul Spirache Necsulescu

Silvia Fulda – Chiriachița

Kity Gheorghiu Mușatescu – Dacia

Coca Andronescu – Sarmisegetuza

Mitzura Arghezi Cameniță – Gena

Lucian Dinu – Traian

Liviu Bădescu – Decebal

Ion Dichiseanu – Gigi Stamatescu

Ion Finteșteanu – Primarul

Mișu Fotino – Dinu

Ion Lucian – Rădulescu Nercea

Horia Căciulescu – Flașnetarul

Constantin Rauțchi – Un funcționar la primărie

Tamara Buciuceanu – Doica

Ștefan Mihăilescu-Brăila – Un bătăuș electoral

Primire[modificare | modificare sursă]

Filmul a fost vizionat de 2.800.970 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.^[1] Tudor Caranfil în Dicționar de filme românești scrie că „Viața lui Spirache, funcționar al primăriei din Câmpulung, familist pașnic, e răscolită de lupta electorală. Împins de familie în arena politică, el le declară alegătorilor că nu poate face nimic pentru ei. Seduși de sinceritatea candidatului, electorii îl ung deputat.”^[2][3]

Dramaturgul, poetul, ziaristul Tudor Muşatescu s-a născut la 22 februarie 1903, in comuna Matău de lângă Câmpulung-Muscel, judeţul Argeş. Era fiul unui avocat, primar de Câmpulung si prefect de Argeş. A invătat la Gimnaziul Dinicu Golescu din Câmpulung–Muscel si in timpul primului război mondial, familia s-a mutat la Iaşi, apoi la Bucureşti. A continuat studiile la Liceul Sf. Sava si in 1924 a absolvit Facultatea de Drept si Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti. A scris încă din perioada liceului in revistele pe care însuşi le-a fondat,Ghiocelul, Zori de ziua, Muguri, a colaborat la Revista copiilor si tineretului, la România, Scena. A debutat in 1923 cu piesa de teatru Focurile de pe comori, scrisa in limba franceză si jucată la Pari s. După absolvirea universităţii a fost o perioada profesor dar a renunţat, si-a satisfăcut stagiul militar la Craiova si in 1925 i se jucau pe scena Teatrului Naţional craiovean doua piese: T.T.R si Datoria. In 1926 publica la Câmpulung-Muscel primul volum de versuri, Vitrinele toamnei. Ca umorist a debutat cu volumele Nudul lui Gogu (1927) si Ale vieţii valuri (1932). S-a casatorit cu Edith Heckter, de care a divortat in 1935. In 1928 se juca piesa Pantarela si era premiata de Asociaţia criticilor dramatici, in 1931 era reprezentat pe mai multe scene din ţară vodevilul Sosesc deseară.

L-a consacrat însă ca mare dramaturg piesa Titanic Vals (1932), care s-a jucat în deschiderea stagiunii Teatrului Naţional din Bucureşti.

Au urmat …Escu (1933), continuarea la Titanic Vals, Licurici (1935), Chestiuni de familie (1936), Visul unei nopţi de iarnă (1937), Tara fericirii (1946), Profu’ de franceză (1947), Geamandura (1950). A colaborat cu regizorul Sică Alexandrescu la scrierea câtorva piese ca Figura de la Dorohoi, Sinaia la domiciliu, Birlic, Teoria cocosului, etc. A tradus din operele unor dramaturgi străini, a realizat adaptări după piese de teatru romaneşti sau străine. A fost de inspector general al teatrelor, a condus împreună cu Maria Filotti Teatrul din Sarindar, a înfiinţat teatre particulare (Teatrul C.A. Rosetti, Teatrul Nostru, Colorado, Roxy). In 1935 a publicat romanul Mica publicitate. S-a căsătorit in 1939 cu actriţa Kitty Gheorghiu de la Teatrul Naţional si au avut un fiu. Pentru soţia sa a scris piesa Madona (1947). A publicat volumul de aforisme Fiecare cu părerea lui (1970).

Tudor Muşatescu a murit la 04 noiembrie 1970 in Bucureşti, la 67 de ani.
===============================================================================