Prof.logoped Cristina Georgescu: Coord.ONG/Ed.CDR&CMBRAE/ISMB:,,Paul POLIDOR”Festival-Concurs, Ed.XXII:,,Evaluarea și diagnosticul dislaliilor”
REZERVĂRI PERSONALIZATE în: INTERNATIONAL On-line POLIDOR FESTIVAL of CULTURAL INTERFERENCES, XXIII=2022
Media Partners: Mижнародна Лiтературно-Мистецька Академiя України &
L’Accademia internationale di Letteratura, Arte e Comunicazione ITALIA-GERMANIA
Academy of International Interferences ,,PAUL POLIDOR”
Editura Cadrelor Didactice din România-ONG (înregistrată notarial la București)
Internationale Akademie für Literatur, Kunst und Kommunikation
/Vertretung in Deutschland – Österreich – Tschechische Republik:
Tel.contact:004.0740.47.48.14 (ONG) &
E-mail:fundatia.paulpolidor@yahoo.com
You can find us also:www.fundatia-paulpolidor.ro
COMUNICAT ONG / 11 oct.2022: pentru POLIDOR-FEST.On-line XXIII
S-AU ÎNCHIS ÎNSCRIERILE pentru 22 de județe, entități & instituții:
ALBA
BAIA MARE
BIHOR
BOTOȘANI
BRAȘOV
BUZĂU
CARAȘ-SEVERIN
CĂLĂRAȘI
COVASNA
GIURGIU
HARGHITA
HUNEDOARA
IALOMIȚA
MARAMUREȘ
NEAMȚ
SUCEAVA
TELEORMAN
TIMIȘ
TULCEA &
PALATUL NAȚIONAL al COPIILOR-BUCUREȘTI &
ȘCOALA EUROPEANĂ-BUCUREȘTI,
Liceul de Coregrafie ,,Floria Capsali”-Sect.4, București
EVALUAREA ȘI DIAGNOSTICUL DISLALIILOR
Coordonator ONG al Editurii Cadrelor Didactice din România-București & Prof. logoped CMBRAE / ISMB: CRISTINA GEORGESCU
Este cunoscut faptul că o bună și eficientă intervenție logopedică începe cu o diagnosticare corectă. Identificarea dislaliei presupune aplicarea unor probe pe baza unui instrumentar specific: fișa de evaluare individuală a sunetelor, un set de imagini reprezentând figuri care să conțină în denumire fonemele vizate, probe de lateralitate, proba de stabilire a vârstei psihologice a limbajului. Informațiile inventariate astfel vor fi obiectul unei fișe logopedice care va constitui punctul de plecare în elaborarea intervenției logopedice. Carolina Bodea-Hațegan propune crearea unei echipe de specialiști care să analizeze datele și simptomatologia tulburărilor de vorbire, în scopul stabilirii unui diagnostic elaborat cu acuratețe (Carolina Bodea-Haţegan, „Terapia tulburărilor de limbaj. Structuri deschise.”, 2016). Așadar, pe lângă logoped, echipa interdisciplinară ar trebui să includă:
1.=un medic generalist, al cărui rol este de a completa datele anamnezice și heredocolaterale care pot aduce informații esențiale despre caz;
2.=un neurolog, care va identifica dacă tulburarea de pronunție are sau nu corelate neurologice, date esențiale în distingerea între dislalie și dizartrie;
3.=un psiholog sau psihopedagog, care va crea tabloul dezvoltării psihice generale a copilului;
4.=un profesor de sprijin, în situația în care există implicații ale tulburării la nivelul scrierii și citirii la școlarul mic; în cazul în care dislalia este audiogenă este necesară participarea unui audiolog;
5.=educatoarea sau învățătoarea care completează datele despre performanțele educaționale ale copilului și care continuă linia intervențiilor logopedice prin activități la clasă, asigurând o continuitate în abordarea tulburării și sporind eficiența acesteia;
6.=părinții care, prin datele despre istoricul copilului și prin permanenta prezență lângă copil, au un rol esențial în diagnostic, întrucât ei sunt cei care vor susține interveția logopedică atât prin exercițiile pe care le vor lucra cu copiii acasă, cât și prin modificarea atitudinii față de micul client, încurajând progresele și stimulând dezvoltarea stimei de sine a acestuia, un element important în depășirea pragului psihologic creat de tulburările de pronunție. Stabilirea diagnosticului pornește de la observarea organelor fono-articulatorii: defectele organice, paraliziile buzelor, palatului dur, dinților, mobilitatea limbii, care sunt ușor de observat.
În următoarea etapă diagnosticarea se realizează prin aplicarea de probe de articulare a sunetelor individuale, a silabelor, cuvintelor, a grupelor de vocale sau consoane. Probele de vorbire independentă și reflectată sunt esențiale în identificarea tipului de tulburare. În vorbirea independentă, logopedul solicită copilului să povestească liber ceva, să descrie imagini, să recite poezii, să denumească schema corporală. La acestea se adaugă aplicarea unor probe care să identifice nivelul de dezvoltare a limbajului și capacitatea de înțelegere a unor concepte familiare. În timpul acesta, specialistul notează sunetele la pronunția cărora micul client întâmpină dificultăți, tipul de tulburare identificat, ritmul, melodicitatea vorbirii, respirația, modul în care s-au urmat structurile logice ale poveştii. Prin vorbirea reflectată, copilul repetă silabe directe, indirecte, logatomi, cuvinte, propoziții. În acest timp logopedul scrie dacă sunetul este omis sau înlocuit, identifică ritmicitatea vorbirii (dacă este sacadată, lentă, deformată), observă prezența unei vorbiri telegrafice sau spasmodice. Toate aceste elemente conduc la o stabilire curată a tipului de tulburare de vorbire și, implicit, la un diagnostic corect. O dată stabilit tipul de tulburare, logopedul elaborează un program de intervenție pentru remediere și schițează un set de conduite parentale necesare întăririi progreselor de la cabinet, pe care le va comunica familiei la începutul primei ședințe.
Din arhiva ONG (2011):
,,Un concurs destul de dificil este şi Paul Polidor, care se desfăşoară la Bucureşti”, afirmă laureatul buzoian Sebastian Cazan în mass-media încă din 2011.
