NGO-,,Paul Polidor”-International On-line Fest.XXIII: Actrița Cristina Deleanu și compozitorul, prof.univ.dr.Dan Bălan sunt născuți în aceeași zi!(colaborări interf.cult. Polidor-Fest. din 1996-7)

ARHIVA ONG-2020. Fragment din interviul aniversar, conceput și editat de PAUL POLIDOR la aniversare: CRISTINA DELEANU-80(n.22.12.1940). În imagine: protagonista revistei aniversare alături de actorul EUGEN CRISTEA la apariția revistei.  P.P.: Cum ați trăit dragostea de lirică anul acesta, 2020, când am realizat împreună (alături de actorul Eugen Cristea) spectacolul de poezie și muzică (la Teatrul Indart din București)  ,,DE  CE  MOR STELELE ?… (MAESTRUL DINICĂ A PLECAT…) unde ați interpretat versurile mele din volumul ,,DE DOR MAI MOARE CÂTE UN ACTOR… ” alegând să ,,disecați” în emisia sonoră texte dedicate unor artiști-corifei ai diferitelor arte (litere, muzică, pictură, film etc.), precum: Rainer Maria Rilke (lecturat ,,convingător” în germană de Eugen Cristea!), Ilarion Ciobanu, Salvador Dali, Iosif  Sava,  Luciano Pavarotti, Șt.Augustin-Doinaș, Andrei Tarkovski etc.? De exemplu, m-a bucurat faptul că ați ales pentru acel spectacol poezii aparent simple, precum ,,Sens” și ,,Cântec”, pe care le-am dedicat regretaților actori Leopoldina Bălănuță  și  Ștefan Iordache: SENS o să venim la-nmormântare / munții nu ca preoți / în fiecare dintre noi / vom săpa / în fiecare din noi / vom îngropa teama / vom boci râzând / sărutându-ne / ca două cruci lipite / vom alterna / lumânărilor / sensul / atât / la mulți ani // CÂNTEC  Ne va lecui / Cea din urmă zi / De-o trăim frumos / Dacă vei voi./ Tu, iubirea mea, / Depărtarea vrea / Să ne-arunce-n ploi / Simplu, pe-amândoi. / Îngroapă-te cu mine, / singurare, tu, / Doar de tine să am parte, / Că nu orice îngropare / Este moarte…

C.D.: Acel spectacol este meritul tău, domnule prieten! Tu ne-ai dat prilejul, prin atașamentul tău sufletesc față  de  muzica  frumoasă a cuvintelor, să te  percepem, sper, la adevărata valoare. Eu n-am făcut decât să te citez !

=======================================================================================P.P.: Întrucât suntem amândoi născuți în decembrie la intervalul simbolic de 12 zile (ca apostoli ai Domnului Artelor…), cum vedeți azi (într-o lume, ziceam eu la emisiunea TVR- ,,Utopia” din 2007-2010, bolnav de nebună!…) mărturisirea de-atunci: ,,Ce vreau să reţii este un lucru: am muncit, mai ales decada 80-90, şi am fost fericită. Am rămas fericită. Zodia mea de Capricorn îmi spune limpede: trebuie să muncesc şi să am răbdare pentru ca lucrurile să se aşeze, să se adune şi să mă definească. Paul Polidor, cred că tu ai simţit foarte bine acest lucru şi ai avut, la rându-ţi, răbdare să mă aştepţi să adun 75 (acum 80!-n.edit.) de ani şi 53 (acum aproape 60!-n.edit.) de carieră pentru a avea ce vorbi.”

C.D.: Anii aceia de care am pomenit au fost cei care au contribuit cel mai mult la instalarea mea într-un loc al meu. Înainte de anii 80 am străbătut prin muncă și devotament tot soiul de poteci neumblate, încercând să atrag atenția prin respectul pentru meserie și pentru propria mea persoană. Și, ieșind la drumul mare, am avut șansa să prind și eu un tren care m-a oprit în câteva gări mai de lux! Am folosit cuvântul ,,fericire”, da, e adevărat. Însă așezarea ei s-a produs în timp și abia târziu  am  însemnat  ceva  pentru unii oameni și  unii spectatori. Dar chiar dacă lucrurile se vor opri azi, aici, nu regret, nici nu voi regreta și nici nu voi plânge. Este omenește – chiar în dezumanizarea înconjurătoare – să se încheie unele cicluri din viață și să înceapă altele…

Pin It on Pinterest