Centrele Fundației ,,Paul Polidor”:,,Prof.Luminița Tănase”&,,Prof.Adriana Grigorescu” promovează proiectul-pilot ,,Clase de inspirație finlandeză”

În imagine: arhipelagul Turku (Finlanda)  // Participări la Festivalul-Concurs ,,PAUL POLIDOR”=Editura Cadrelor Didactice din România, Simpozion Internațional de Interferențe Culturale:,,Creativitate și inovație în educație”, organizat de Centrul ONG ,,Luminița Tănase” & I.Ș.J.BUZĂU, Ed.XXII // Lector, corector, editor: PAUL POLIDOR= Membru al Academiei de Literatură și Arte a Ucrainei / Mижнародна Лiтературно-Мистецька Академiя України & Laureat / Medaliat: Akademie für Literatur, Kunst und Kommunikation /Vertretung in Deutschland – Österreich – Tschechische Republik

,,Culturologie educațională, interferențe româno-finlandeze”

EDUCAŢIA FINLANDEZĂ LA GRĂDINIŢĂ

Luminița Tănase

În urma rezultatelor celor mai recente cercetări și folosind un model de interacțiune de tip acțiune–răspuns („serve and return”), bebelușii sunt ghidați de către personal instruit în vederea dobândirii de abilități de comunicare și pentru achiziția vocabularului. De asemenea, aceștia petrec mult timp întărindu-și musculatura abdominală prin activități desfășurate în timp ce stau întinși pe burtă, stând în poală și citind cărți sau participând la activități senzoriale, ceea ce conduce la o mai bună integrare senzorio-motorie pentru activități precum mersul de-a bușilea, statul în picioare și, în cele din urmă, mersul. Profesorii îi ghidează pe copii în cursul procesului de dobândire a 25 de abilități de dezvoltare din cele 6 domenii abordate de noi și monitorizează peste 110 indicatori ai abilităților prin intermediul aplicației noastre pentru profesori. Copiii mici sunt ghidați în abilitățile sociale și emoționale de care au nevoie pentru a se controla, pentru a fi independenți și pentru a începe să lucreze cu ceilalți. Acestea sunt cufundate în activități distractive, bazate pe joacă pentru a le amorsa în vederea  alfabetizării ulterioare și dezvoltării abilităților numerice. Profesorii îi ghidează pe copii în cursul procesului de dobândire a abilităților de relaționare și de dezvoltare a caracterului, abilități de care au nevoie pentru a comunica și colabora cu cei din jur. Aceste tipuri de abilități de pregătire pentru învățare și de abilități specifice motricității fine sunt precursorii abilităților de a citi și de a scrie ale copiilor. Profesorii îi ghidează pe copii în cursul procesului de dobândire a 24 de abilități de dezvoltare din cele 6 domenii abordate de noi și monitorizează peste 90 de indicatori ai abilităților prin intermediul aplicației noastre pentru profesori. Copiii mai mari continuă să dobândească setul de calități personale și de competențe sociale de bază, primind, în același timp, îndrumare și în ceea ce privește competențele academice de care vor avea nevoie pentru a începe să citească, să scrie și să-și îmbogățească vocabularul. Profesorii îi ghidează pe copiii mai mari în cursul procesului de dobândire a aproximativ 50 de abilități de dezvoltare din cele 6 domenii abordate de noi și monitorizează peste 200 de indicatori ai abilităților. Copiii continuă să fie ghidați în abilitățile de funcționare executivă de care au nevoie pentru a putea finaliza sarcinile în timp ce învață prin activități practice și antrenante. Se pune accentul pe pregătirea școlii mari. Profesorii îi ghidează pe copii prin aproape 50 de abilități în cele 6 domenii ale noastre și urmăresc aproape 260 de indicatori de îndemânare. Copiii sunt ghidați în procesul de dobândire a abilităților de citire și de numărare de care au nevoie la școală și își dezvoltă în același timp abilități specifice secolului XXI, cum ar fi comunicarea, colaborarea, creativitatea și gândirea critică. Profesorii îi ghidează pe copii în cursul procesului de dobândire a aproximativ 50 de abilități de dezvoltare din cele 6 domenii abordate de noi și monitorizează peste 240 de indicatori ai abilităților. Metodele de predare din cadrul grădiniței finlandeze sunt  în conformitate cu principiile și filosofia sistemului educațional finlandez, unul dintre cele mai bune din lume. Principiile și valorile preluate din sistemul finlandez de învățământ sunt adaptate la curricula națională, reglementată de Ministerul Educației Naționale din România. Misiunea noastră este de a oferi copiilor până la vârsta școlară resursele necesare pentru a avea parte de o educație de elită, orientată spre fiecare copil în parte, ținând cont de particularitățile mediului din care provine, nevoile, înclinațiile și aptitudinile personale. Cu o viziune holistică asupra creșterii, dezvoltării și învățării copilului, metodele pedagogice practicate în grădinița noastră se bazează pe un nivel al calității ridicat, asigurat de personal competent, instruit și orientat spre interacțiune și colaborare, capabil să pună în aplicare metode educative inovative.

CLASE DE INSPIRAȚIE FINLANDEZĂ

Pârcalabu Mariana – G.P.P. nr.4, Buzău

Proiectul pilot ”Clase de inspirație finlandeză”, desfăşurat sub patronajul Ambasadei Finlandei şi coordonat de Primăria Municipiului Buzău şi Centrul Cultural şi Educaţional „Alexandru Marghiloman”, a fost implementat în 15 unități de învățământ din municipiul Buzău. 55 de educatori și învățători de la clasele pregătitoare au fost înscriși în proiect și au adus în clasele, școlile și grădinițele lor practici din pedagogia finlandeză. Pe tot parcursul anului au fost folosite metode de predare prin joacă, prin petrecerea timpului cât mai mult în afara sălilor de clasă, astfel încât copiii să capete încredere în ei, să capete curaj să își exprime opiniile, dar și să învețe să fie independenti și cum să reacționeze în diverse situații. De asemenea, accentul nu se mai pune pe note, și ierarhia elevilor dintr-o clasă nu mai are aceeași importanță ca-n învățământul tradițional. În clasele de inspirație finlandeză toți copiii sunt ajutați să își însușească noile cunoștințe, fiind asigurată în clasă o atmosferă relaxată, ca între prieteni. Astfel, elevii sunt motivați și învață prin joacă, își însușesc principii precum empatie, curaj, perseverență.

Educația finlandeză și educația românească. Asemănările și deosebirile între  educația finlandeză și educația românească (aspecte ce țin de curriculum).

Curriculum-ul finlandez și curriculum-ul românesc se aseamănă din anumite puncte de vedere: activitatea întregului proces educațional este centrată pe copil; abordarea holistică a dezvoltării copilului; metodele activ-participative folosite pentru atragerea și implicarea tuturor copiilor; centrarea demersului educațional pe nevoile familiilor; colaborarea cu familia și comunitatea; învățarea se face prin joc, utilizând material din natură sau direct în mediul natural sau social.

Valorile fundamentale ale curriculum-ului național finlandez de bază pentru ECEC sunt:

drepturile copilului; egalitate, echitate și diversitate; diversitatea familiilor; mod de viață sănătos și durabil. Valorile fundamentale ale curriculum-ului românesc pentru educație timpurie au la bază: principiul educației centrate pe copil: principiul respectării drepturilor copilului; principiul învățării active; principiul dezvoltării integrale; principiul interculturalității, echității și nondiscriminării; principiul educației ca interacțiune dintre educatori și copil. Ambele au la bază legi promulgate de fiecare stat în parte.Deosebiri între educația finlandeză și educația românească. În curriculum-ul finlandez: există un plan ECEC individual pentru fiecare copil; numărul redus de copii la grupă; finanțarea și dotarea grupelor; nivelul competențelor digitale. În curriculum-ul românesc: existența unei fișe de progres a fiecărui copil; existența auxiliarelor aprobate de Ministerul Educației. Participarea și rolul activ al copiilor este important în ECEC pentru că: se ține cont de părerea copiilor; copiii participă la luarea deciziilor; copiii au dreptul să aleagă ce și cum să învețe; se pune accent pe dezvoltarea autonomiei și autoservirii; interacționează cu copii de vârste diferite; se creează noi experiențe de învățare; se pune accent pe capacitatea de inițiere; individualizarea curriculum-ului și a sarcinilor de lucru. Instrumente și metode din educația timpurie, care pot fi utilizate pentru a asculta copiii: observația, conversația, demonstrația, explicația, problematizarea, dramatizarea, povestirea, experimentul, jocul, jocul de rol, jocul liber, jocul cu text și cânt; materiale naturale (semințe, insecte, scoici, castane, frunze, ghinde, nuci, pietre, sâmburi etc.); materiale intuitive (machete, mulaje etc.); materiale figurative (ilustrații, fotografii, atlase, hărți, albume, jocuri de masă cu jetoane); materiale tipărite sau în format electronic (cărți pentru copii, caiete de lucru, CD-uri cu jocuri și activități de învățare specifice, casete audio etc.); consumabile și materiale refolosibile (coli, carton, panglici, material textil, tuburi, rulouri de carton sau de plastic, capace de plastic etc.).

===============================================================================