Președintele EMIL CONSTANTINESCU & Centenarul nașterii Liderului Național al Azerbaidjanului – Heydar Aliyev (Ediție Specială a Revistei ,,PERSONALITĂȚI în aria interferențelor internaționale”/Director-fondator: Paul Polidor, ISSN:2286-2110)

În imagine: Președintele României (1996-2000), E.S. Emil Constantinescu, și Paul Polidor (Membru al Academiei de Literatură și Arte a Ucrainei) la lansarea revistei ,,PERSONALITĂȚI în aria interferențelor internaționale” în cadrul evenimentului dedicat Centenarului nașterii Liderului Național al Azerbaidjanului, Heydar Aliyev (1923-2023) – 8 mai 2023, Marriott Grand Hotel, București.

==============================================================================================

Discursul Președintelui EMIL CONSTANTINESCU la evenimentul HEYDAR ALİYEV 100: Life and Legacy, Baku, Azerbaidjan (12 martie 2023) // Editat în revistă (aprilie-mai 2023)

La apusul vieții, una dintre datoriile care îți mai rămân de îndeplinit, după părerea mea, este aceea de a fi un mărturisitor al epocii tale.

Este o datorie pentru că mărturia ta, dincolo de a ajuta generațiile viitoare să prezerve trecutul pentru un continuum al istoriei umanității, le ajută să anticipeze și să construiască viitorul.

Anul trecut, la București, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, centrul de excelență al Academiei Mondiale de Artă și Știință, a organizat o conferință dedicată unui moment major din istoria recentă a țării mele: celebrarea a 25 de ani de când am lansat în Piața Universității din București, împreună cu președintele Bill Clinton, Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite. Unul dintre artizanii acestui acord politic, ministrul Apărării la acea vreme, concluziona în discursul său: „Am fost actorii unui timp unic”.

Am evocat acest episod pentru că aceleași cuvinte mi se par foarte potrivite pentru a vorbi astăzi, aici, despre Heydar Aliyev și moștenirea sa. A fost, într-adevăr, actor al unui timp unic, căruia i-a înțeles pe deplin semnificațiile și pe care l-a folosit, cu viziune și înțelepciune, pentru a construi un viitor prosper pentru Azerbaidjan, început încă din primele zile ale mandatului său prezidențial, prin inițierea și apoi semnarea „Contractului secolului”, care a adus 30 de mari companii petroliere să lucreze în sectorul azer al Mării Caspice și investiții de 60 de miliarde de dolari pentru o perioadă de 30 de ani. Prima mea întâlnire cu Heydar Aliyev a avut loc în decembrie 1996, la Summitul OSCE de la Lisabona, urmată de cea din aprilie 1997, la Istanbul, la reuniunea anuală a Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră, care a devenit, la invitația președintelui Suleyman Demirel, un summit în „format cinci”: Turcia, Azerbaidjan, Georgia, Armenia și România.

UN PROIECT CARE SĂ VALORIFICE ȘI O BOGATĂ MOȘTENIRE CULTURALĂ : la propunerea președintelui Șevarnadze, am decis atunci să conlucrăm pentru ideea revitalizării „Drumului Mătăsii”, care să nu se rezume doar la construcția unui coridor de transport Est-Vest, așa cum era prevăzut în proiectul TRACECA, lansat de Uniunea Europeană în 1993, ci să aibă un conținut mai profund, care să valorifice și o bogată moștenire culturală.

Separat, în vizitele de stat în Occident, dar și împreună, în reuniuni euro-atlantice sau conferințe academice, am argumentat importanța „Drumului Mătăsii” pentru economia globală a mileniului 3 și îmbogățirea culturală reciprocă, dar am și întreprins primii pași concreți pentru înfăptuirea acestui proiect în zona Marea Caspică – Marea Neagră.

Președintele Heydar Aliyev a fost un lider vizionar, dar și un om de acțiune, care a înțeles pe deplin imperativele „aici” și „acum”. Implicarea sa a fost imediată și s-a materializat prin organizarea, în septembrie 1998, a unei conferințe internaționale la Baku, cu participarea a 32 de state și a unui număr de 13 organizații internaționale, unde am semnat „Acordul de bază multilateral privind transportul internațional pentru dezvoltarea coridorului Europa-Caucaz-Asia”. Până în anul 2003, când Heydar Aliyev a părăsit această lume, Azerbaidjanul se putea mândri cu punerea în funcțiune a oleoductelor Baku-Novorosisk și Baku-Supsa, demararea construcțiilor pentru oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan și gazoductul Baku-Tbilisi-Erzurum.

La reuniunile internaționale dedicate renașterii „Drumului Mătăsii”, la care am participat împreună, președinții din regiunea Marea Caspică – Marea Neagră au vorbit ca o singură voce, înțelegând să pună binele comun mai presus de conflictele istorice înghețate de dominația sovietică. Președintele Heydar Aliyev s-a pronunțat mereu pentru rezolvarea pașnică a crizelor, prin mijloace politice și negocieri lăsând o cale spre dialog, ceea ce a contribuit la integrarea Azerbaidjanului în Consiliul Europei și în Parteneriatul Estic pentru Pace.

În ultimul deceniu al secolului trecut, după căderea comunismului, prăbușirea URSS și câștigarea independenței fostelor republici sovietice, România și Azerbaidjan, țări care au trăit într-un regim totalitar opresiv cu aceleași rădăcini, au hotărât să străbată drumul spre Vest, spre integrarea euro-atlantică. Un traseu parcurs separat, dar și împreună.

În relațiile bilaterale, președintele Aliyev și cu mine am lucrat bine știind că țările noastre au ce să-și ofere una alteia. Am privit Azerbaidjanul drept poarta României spre Caucaz și România drept poarta Azerbaidjanului spre Europa Centrală.

Astăzi, când celebrăm 100 de ani de la nașterea lui Heydar Aliyev, aici, la Baku, vedem cu ochii noștri care este moștenirea sa. Aș sintetiza-o folosind cinci caracteristici majore: viziune, curaj, înțelepciune, demnitate, cooperare.