NGO-New Post-2.11.2023: Mr.Marcel Ciolacu & Mr.Paul Polidor in Nr.5 of Revue ,,Secret Services, Movie & Culturology”(ISSN:2668-5531) are promoting in 2023 International Year of Heydar Aliyev’s Birth (1923-2023)

New Post-2.11.2023: Mr.Marcel Ciolacu & Mr.Paul Polidor in Nr.5 of Revue ,,Secret Services, Movie & Culturology”(ISSN:2668-5531) are promoting in 2023 International Year of Heydar Aliyev’s Birth (1923-2023)

In Romanian: REVISTA ONG ,,SERVICII SECRETE, FILM ȘI CULTUROLOGIE”(ISSN:2668-5531)

Nr.5 / 02.11.2023: BIOGRAFII INTERFERÂND CU COMITETUL SECURITĂȚII STATULUI – AZERBAIDJAN ȘI LUMEA EURO-ASIATICĂ (CENTENARUL NAȘTERII: HEYDAR ALIYEV:1923-2023). PROMOVAREA PROIECTULUI MULTI-MEDIA (CARTE & REVISTĂ & & POSTER & MUSIC CD-ROM / 2004-2005:

,,PAUL POLIDOR: ISTIQLAL: IN MEMORIAM HEYDAR ALIYEV”

AUTOR-ANTOLOGATOR, DTP-EDITOR, CONCEPȚIA FINALĂ: PAUL POLIDOR

Din acest număr de revistă: EDITURA CADRELOR DIDACTICE DIN ROMÂNIA (Director-fondator: Paul Polidor) vă propune câteva fragmente din volumul de Paul Polidor, prefațat de Dr.DUMITRU BALAN; RELAȚIILE ROMÂNO-AZERE (2009):

Dr.Dumitru Balan despre PRIMUL VOLUM (2009), DEDICAT RELAŢIILOR DINTRE ROMÂNIA ŞI AZERBAIGEAN:,,O FILĂ IMPORTANTĂ ÎN RELAŢIAAZERBAIGEAN-ROMÂNIA SAU UN ROMÂN DESPRE AZERBAIGEANUL DE AZI” / Fragment din prefaţa volumului

Lideri şi contexte. Relaţiile româno-azere în aria interferenţelor

(1992-2008) de Paul Polidor

Editura Fundației ,,Paul Polidor”, București  (2009)

Prima manifestare culturală româno-azerbaigeană, la care l-am invitat  pe Paul Polidor să participe, a fost ocazionată de lansarea  cărţii de poezii şi poeme „Timp şi spaţiu” de Bahtiar Vahabzade, la 25 ianuarie  2002, în  incinta  universităţii  bucureştene  unde fostul  meu  student  şi emul  a recitat  cu un  remarcabil talent actoricesc două poezii din creaţia  marelui poet  azerbaigean.

Apoi, treptat,  Paul Polidor, prin fundaţia ce-i poartă numele, a devenit un fervent promotor al răspândirii  culturii, literaturii şi artei  muzicale  azerbaigene  în România, un  liant  trainic al bunelor  relaţii de prietenie  dintre  ţara noastră şi Republica  Azerbaigean. În multiple ipostaze de poet, traducător, compozitor, cântăreţ, editor, organizator de festivaluri şi spectacole în mediul preşcolar, şcolar şi liceal (dar nu numai !), el  şi-a etalat harul şi măiestria în slujba promovării  sistematice  şi perseverente a marilor  valori  spirituale  azerbaigene, devenite accesibile  poporului  român în ultima perioadă.

Truda  inspirată a lui Paul Polidor s-a  concretizat  atât  în  casete audio  şi  compact discuri  cu  vibrante  şi memorabile  cântece, compuse  (pe versurile  poeţilor azerbaigeni)  şi interpretate  cu  seducătoare  naturaleţe  chiar  de către  compozitor, cât  şi în  volumele despre  literatura  şi arta  azerbaigeană, despre  lupta  poporului  azerbaigean pentru independenţă, despre  liderul  naţional  Heydar  Aliev  ş.a.

Absolvent  strălucit  al Universităţii din Bucureşti  în 1987 (Facultatea de Filologie), Paul  Polidor a optat apoi să realizeze un masterat în istorie  la Universitatea  „Spiru Haret” (Facultatea de Istorie, Muzeologie şi Arhivistică) pentru a studia  şi a aprofunda mai bine  chestiunea  interferenţelor româno – azerbaigene din perioada 1992-2008. Este o lucrare  unicat  de tip universitar, pe tema  respectivă, elaborată  cu pasiune  şi acribie  de către  un  român, implicat direct în lărgirea şi consolidarea  relaţiilor  româno-azerbaigene.  Contactele  personale  ale  autorului  cu  eminenţi  reprezentanţi  ai Azerbaigeanului  de azi  l-au  ajutat  în perceperea  corectă a năzuinţelor  şi  a preocupărilor  poporului azer. E un studiu  original, axat  pe o vastă  bază  documentară, cu invocarea  actelor  oficiale, a scrierilor  deja  publicate, dar şi cu  destule  referiri  la  texte  inedite  din  arhiva  proprie  a autorului, texte  care  văd  pentru  prima oară lumina  tiparului. Rigurozitatea  construcţiei  şi stilul  alert, pe alocuri  uşor    polemic (Paul Polidor  consideră, de pildă, că mass-media  românească  este insuficient  implicată  în relatarea   fenomenului  azerbaigean, a realităţilor  din ţara prietenă), deschiderea  la un  dialog  sincer, frust, oferă  cititorului  o lectură  antrenantă şi extrem  de instructivă. Prezenta lucrare, elaborată de Paul Polidor,  membru  în consiliul  de conducere al Asociaţiei  de Prietenie  România–Azerbaigean, se înscrie  în marcanta  serie  a contribuţiilor  valoroase  realizate, în anii din urmă, de către admiratorii  statornici  ai istoriei  şi culturii  milenare azere. Paul Polidor, acest desferecător de frumuseţi  spirituale, ne oferă  un nou prilej  de a ne apropia  de lumina cunoaşterii, mai ample şi mai nuanţate, a universului azer în ţara noastră. ==============================

Fragmente extrase din volumul „Lideri şi contexte: relaţiile româno-azere în aria interferenţelor (1992-2008)” de Paul Polidor // Editura Fundaţiei „Paul Polidor”, 2009 (primul volum editat în România despre relaţiile româno-azere, el fiind urmat, în 2010, de cartea „Relaţiile dintre Republica Azerbaidjan şi România”, semnat de Faxri Karimli şi tipărit de Editura Top Form).Materialul volumului de faţă a fost la origine textul disertaţiei de masterat susţinută de Paul Polidor pe 13 martie 2009 cu titlul “Relaţiile româno-azere în aria interferenţelor” (1992-2008)” la UNIVERSITATEA SPIRU HARET – Bucureşti, FACULTATEA DE ISTORIE, MUZEOLOGIE ŞI ARHIVISTICĂ//Masterat:“România în relaţiile internaţionale”//Conducător: prof. univ.dr. Alesandru Duţu.Comisia a fost formată din:prof. univ. dr.Gheorghe Onişoru; prof. univ. dr.Ştefan Lache; prof. univ. dr.Alesandru Duţu. La susţinerea acestei lucrări de disertaţie a asistat prof. univ. dr. Dumitru Balan (preşedintele Societăţii de Prietenie dintre România şi Azerbaigean). Lector, corector: prof.univ.dr.Dumitru Balan. Consilier de specialitate: Samir Melikli – Ambasada Republicii Azerbaigean în România.

PAUL POLIDOR: FRAGMENTE DIN VOLUM

„1993: 10 octombrie 1993 reprezintă, în opinia noastră, cea mai importantă dată  a istoriei contemporane azere, când oficial îşi preia atribuţiile noul preşedinte al Republicii Azerbaigean, Heydar Aliev./…/ 1997: În cadrul permanentei politici “echilibristice” româneşti, care s-a dovedit înţeleaptă de-a lungul timpului, în 1997, între 1 şi 2 octombrie, preşedintele Senatului României, Petre Roman, efectuează o vizită oficială în zona Caucazului,   prima   escală   fiind    Armenia,   unde   se   întâlneşte   cu  Levon Ter – Petrosian, preşedintele acestei ţări. De asemenea,  are   o   întrevedere şi cu preşedintele Senatului armean. La 4 octombrie Petre Roman, preşedintele Senatului României, îşi continuă periplul caucazian, conducând o delegaţie a acestei camere legislative în cadrul unei vizite oficiale în Republica Azerbaigean. Au loc întâlniri cu preşedintele Republicii Azerbaigean, Heydar Aliev, cu primul-ministru şi cu preşedintele Senatului.

1998: În anul următor, 1998, România continuă deschiderea către această zonă. Astfel, între 29 iunie şi 1 iulie, Emil Constantinescu, noul preşedinte al României, în cadrul unui periplu în ţări caucaziene, face o vizită oficială în  Republica Azerbaigean la invitaţia omologului său, Heydar Aliev./…/

1999:Anul 1999 este caracterizat în principal de dezvoltarea relaţiilor militare. Între 13 şi 15 iulie Victor Babiuc, ministrul apărării naţionale, îl primeşte într-o vizită oficială pe omologul său azer, general-colonel Abiev Safar, care va avea o întrevedere şi cu Ion Pascu, secretar de stat. Pe 14 iulie la Bucureşti se semnează Acordul – cadru privind dezvoltarea relaţiilor militare între Ministerul Apărării din România şi Ministerul Apărării din Republica Azerbaigean. Ca să nu supere partea adversă Azerbaigeanului, pe 26 iulie, Ion Pascu, secretar de stat, are o întrevedere şi cu ministrul Apărării din Armenia, care efectuează o vizită în România. Poate că această politică duplicitară a făcut să nu avem război civil sau de altă natură în România în douăzeci de ani scurşi de la combinaţia de revoluţie şi lovitură de stat din decembrie 1989. De altfel, istoricul Florin Constantiniu precizează în volumul său „O istorie sinceră a poporului român: ”Revoltei populare împotriva regimului Ceauşescu i-a urmat o lovitură de stat în pregătirea căreia forţe externe au avut un rol de seamă – aceasta este opinia noastră în stadiul actual al cercetării.”.

2000: La finalul a două milenii, în anul 2000, relaţiile dintre cele două ţări păstrează un ritm normal. Între 14 şi 16 februarie o delegaţie militară din România, condusă de Victor Babiuc, ministrul apărării naţionale, efectuează o vizită de lucru în Azerbaigean la invitaţia generalului-colonel Abiev Safar, ministrul azer al apărării. Trebuie menționat și faptul că Victor Babiuc (n.03.04.1938-d.25.02.2023) la 20 mai 2013 a fost condamnat  la  doi  ani  de detenție într-un dosar cu un schimb de terenuri ilegal între Ministerul Apărării Naționale și omul de afaceri Gigi Becali. /…/

2003: Anul următor, 2003, este caracterizat de evenimente importante, din păcate mai puţin plăcute faţă de cele din anii anteriori. Între 8 şi 16 martie se deplasează în Azerbaigean o comisie a Organizaţiei de Apărare a Drepturilor Omului din România, condusă de Florentin Scaleţchi (ulterior anchetat şi condamnat la închisoare de către autorităţile române!) pentru a observa şi a cunoaşte situaţia refugiaţilor azeri din Armenia, a persoanelor strămutate  forţat   din   Nagorno-Karabagh şi raioanele învecinate./…/

Conflictul armeano-azer  continuă  şi  în  alte zone de expresie, chiar pe teritoriul României: Ambasada Republicii Azerbaigean în România primeşte o informaţie, conform căreia urma să fie programat spre vizionare în Bucureşti filmul „Ararat” al regizorului canadian de origine armeană, Atom Yeghoyan, manifestare realizată de către Ambasada Canadei în România în parteneriat cu Institutul Francez din Bucureşti. Filmul îl are „cap de afiş” pe Charles Aznavour, celebru artist francez de origine armeană, şi a apărut în anul 2002 (de curând, pe 11 martie 2009, Televiziunea Română, a difuzat filmul în cadrul programului „Filme şic şi filme şoc”, prezentat de Alexandru Tocilescu). În urma unei întâlniri a membrilor Societăţii de Prietenie dintre România şi Azerbaigean, în colaborare cu reprezentanţi ai comunităţii turce din Bucureşti, se ia decizia organizării unei acţiuni de protest pe 5 iunie 2003, când era programată vizionarea filmului. La 12 decembrie 2003 trece în nefiinţă liderul naţional al Azerbaigeanului, Heydar Aliev. Inima fostului preşedinte azer a încetat să mai bată într-un spital din Cleveland-Ohio (S.U.A.).”

NGO-Archive (2004)

https://files.preslib.az/projects/toplu/books.pdf

Azərbaycan

Respublikası

Prezidentinin

İşlər İdarəsinin

P R E Z İ D E N T K İ T A B X A N A S I

Polidor, Paul. İstiqlal: in memoriam Heydar Aliyev: 1923-2003 / P. Polidor.- Bucureşti: Paideia, 2004.- 175 с.- rumın dilində.