Sommer Polidor: Viziuni politice la o distanță de 10 ani (2014= istoricul Silvia Guzun & 18.10.2024=Producătorul TV DIGI24, Cristina Cileacu: în emisiunea ,,Pașaport Diplomatic” îl contrazice dur pe premierul Rep.Moldova când echipa din România, care trebuia să filmeze la Guvernul Basarabiei, a fost întâmpinată de consilieri c-un salut în rusește, ulterior au dat-o ,,cotită” în română !). Sau avea dreptate analistul Cozmin Gușă în 2014 când preciza că ,,mielul turbat” ar putea suge la două oi (acum cred că-s vreo 3-4 !) ?

,,Nu aş dori să se repete anul 1992 !”

2014: Interviu (fragm.) cu istoricul Silvia Guzun (Chişinău)

1.Polidor Sommer: Dragă Silvia Guzun, ne cunoaştem de mult timp. Anul acesta, 2024, se împlinesc 30 de ani de când am realizat prima lansare (neoficială, în 1994) a cântecului « Ilie Ilaşcu Românul » (pe versurile fostului vice-guvernator al Băncii Naționale a României, Liviu Voinea, pe atunci tânăr poet ; ulterior, ca ministru al bugetului, nu mai vroia să-și amintească de proiectul multi-media ,,Generație de sacrificiu”, cu muzica mea și orchestrația muzicianului Liviu Gabriel Prossi, asta ca să vezi că politica a rămas tot curvă…).  Cântecul a fost interzis de toate posturile radio-tv din România, însă am reuşit să-l prezint la Chişinău, după 3 ani, la Festivalul Gavriil Musicescu, în 1997, în faţa multor personalităţi din învăţământ, cultură etc. Era acolo şi marele poet Grigore Vieru. Întrucât refrenul cântecului zicea : ,,Să fie război sau pace să fie / Dar salvaţi-l acum pe Ilaşcu Ilie !” era să fiu ridicat de către delegaţia de la Tiraspol, dar am scăpat datorită ţie. A fost o atitudine vizionară pentru acele vremuri, întrucât făceam, indirect, o previziune : Ilaşcu a fost scăpat din închisoare de omul politic Corneliu Vadim Tudor şi « adus » în Parlamentul României ca senator (uluitor moment).  Ţin minte  că,  după ce-am cântat refrenul, mai-marii învăţământului şi politicii din Basarabia încremeniseră,  încât n-au putut spune decât : ,,Hai să revenim la servirea mesei. Cine mai vrea vin ?…” Tu ce îţi mai aminteşti din acele momente grave pentru românism, pentru identitatea noastră naţională în care ai fost parte activă datorită patriotismului tău ?

1.Silvia Guzun: Anevoioasă a fost calea spre afirmare ca neam, ca identitate naţională. Anevoioasă a fost calea renaşterii naţionale. Sunt nişte trăiri la trecut. Nu toţi semenii mei conştientizau prin anii 1988-1989 că vorbim o limbă “amestecată”, că ea e mult mai frumoasă fără rusisme. Scriitorii  şi artiştii de atunci, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Leonida Lari, Ion şi Doina Aldea Teodorovici  (Dumnezeu să-i ierte…), Nicolae Dabija, Valeriu Matei  au muncit  mult  pentru “a face lumină” în creierele unor moldoveni. Cenaclurile  literare  organizate  de  către  aceştia,  la “Teatrul Verde”, încet-încet adunau mai multă lume entuziasmată de adevăr. M-au trecut fiorii când  prima dată  la o staţie de troleibuze în Chişinău,  şoferul anunţase: …urmează staţia  “Serghei lazo” (fost militant comunist din perioada războiului civil 1917-1922). În 1989, de 7 noiembrie,  porniseră parada militară pe strada “Lenin”, de atunci (ulterior bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt) şi noi, oameni civili, mai mult clasa intelectuală, ne-am  luat de mâini şi am stat în faţa tancurilor împiedicîndu-le să-şi arate forţa rusească. În anii de deşteptare  naţională Piaţa Marii Adunări Naţionale devenise a doua casă. Acolo ne adunam mii de oameni să ne exprimăm, să cerem decretarea limbii române şi a scrisului latin. Altă dată, când protestam cu mulţimea pe o porţiune de bulevard, de la  Parlament  până la Academia de Ştiinţe, ruşii, mergând pe trotuare, ne huiduiau, zicând: “Decât  limbă română mai bine să aveţi ce pune pe limbă”- adică să avem ce mânca. Doamne, ce sentiment de mândrie am simţit atunci, când Gheorghe Ghimpu,  vice-preşedinte  al Frontului Popular, s-a ridicat pe sediul Parlamentului pentru a arbora tricolorul. Am avut şi clipe triste atunci când am fost chemată la Procuratura sectorului Botanica pentru a da fel de fel de explicaţii, cu privire la limba română, la faptul că îndemn cadre didactice,  elevi  să iasă în stradă  la mitinguri, să scandeze, să-şi impună cerinţe cu privire la limbă şi alfabet ş.a.

===========================================================================================  

2.Polidor Sommer: Acum un an extremistul ucrainean Tiahnibok considera o umilinţă pentru ucraineni faptul că din luna mai 2014 cetăţenii Republicii Moldova puteau călători fără vize în Uniunea Europeană. Cum este văzută această atitudine în Republica Moldova ?

2.Silvia Guzun : La noi paşii spre UE sunt mai hotărâţi. După două mandate comuniste, oamenii au mai învăţat câte ceva.  Am în vedere că bucata de Basarabie, dacă nu  era ruptă de mai multe ori de la Ţara-mamă-România, eram în UE, tocmai de când sunteţi şi voi, din 2007. Acum s-au creat posibilităţi foarte bune pentru cei ce au rude plecate peste hotare  neoficial, pentru cei care caută o viaţă mai îndestulată, mai bună. Până la intrarea în UE avem mult de parcurs în vederea formării noastre ca cetăţean european. Nu vreau să comentez aici. Sunt sigură că  vom fi membri ai UE. Personal, am fost în Polonia, în oraşul Lodz la cursul de formare „Învăţ Europa” şi m-am convins că începând cu 2004 domeniul educaţiei în Polonia a avut  foarte multe de câştigat.

===========================================================================================

3. Polidor Sommer: Într-un interviu pe care l-am realizat pentru revistele noastre, fostul prim-ministru al României, Mihai Răzvan Ungureanu, declara: “Delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive din Marea Neagră au fost soluţionate la Curtea de la Haga şi nu văd de ce şi celelalte contencioase, privind construirea Canalului Bâstroe sau delimitarea finală a platoului continental al Insulei Şerpilor, să nu îşi găsească o rezolvare corectă într-un proces echitabil internaţional. Mă îngrijorează, însă, tăcerea pe care o adoptă factorii politici de decizie din România cu privire la soarta comunităţilor de români din Bucovina şi Transcarpatia.”  Eu cred că rănile în aceste probleme sunt mult mai vechi şi mai adânci. Ce părere ai ?

3.Silvia Guzun : Multpătimitele Bucovina, Transcarpatia, Basarabia, Herţa trebuiesc întoarse. Dar cum? Prin noi, puţinii patrioţi, precum odinioară  membrii “Sfatului  Ţării” Ion Inculeţ, Pan Halippa, Alexei Mateevici, Onisifor Ghibu, Vasile Stroescu ş.a.

==========================================================================================

4.Polidor Sommer: Spune-mi, Silvia, cum se vede situaţia din Ucraina atât de la Chişinău (în general, din Basarabia) şi cum se vede de la Tiraspol ? 

4.Silvia Guzun: Acum cînd s-a împlinit un an de la începutul conflictelor pot spune că situaţia e foarte  complicată. Şi, dacă Putin îşi doreşte o “Novorusie”, numaidecât va opta şi pentru  Tiraspol, dar poate  că i se vor întinde privirile şi spre  Chişinău.

Nu aş dori să se repete anul 1992.