,,PAUL POLIDOR”-International Festival-Concurs XXVI(since 1999): Cohal Monica:,,Muzicoterapia și stimularea limbajului”=Editare prin Centrul Fundației ,,Paul Polidor”/Ed.CDR:,,Cristina Georgescu”(CMBRAE-ISMB). Enjoy!

,,PAUL POLIDOR”-International Festival-Concurs XXVI(since 1998/1999): Cohal Monica:,,Muzicoterapia și stimularea limbajului”=Editare prin Centrul Fundației ,,Paul Polidor”/Vice-președinte Ed.CDR:,,Cristina Georgescu”(CMBRAE-ISMB). Enjoy! În imagine: Prof.COHAL MONICA

Din ISTORIA FESTIVALULUI-CONCURS ,,PAUL POLIDOR”:

Prof.CRISTINA GEORGESCU (Vicepreședinte al EDITURII CADRELOR DIDACTICE DIN ROMÂNIA, din cadrul FUNDAȚIEI ,,PAUL POLIDOR”, înregistrate NOTARIAL la București).

Diplomele, premiile, donațiile către instituții de învățământ și cultură se acordă doar în baza parteneriatelor de participare și editare ale ONG-ului cu centrele fundației POLIDOR. 

Rezervări editoriale la adresa de mail a centrelor POLIDOR-ONG (C.U.I.:11490102)

menționată pe site oficial ONG:www.fundatia-paulpolidor.ro

Only message NGO-President:004.0740.47.48.14

Alte centre internaționale de studiere și  editare a istoriei  universale a interferențelor ,,PAUL POLIDOR”:

,,G. ROCA”(SYDNEY-AUSTRALIA);

,,M.BARTAN”(OHIO-ILLINOIS, U.S.A.);

,,I.FĂNESCU/1950-2023/”(București-Mrenești/Crețeni, VL.,ROMANIA);

,,Ph.D.DUMITRU BALAN”(Burdujeni/Suceava-București, ROMANIA);

,,ARNOLD SHOR”(CHICAGO, U.S.A.);

,,MIKHAIL ISAAKOVICH SINELNIKOV”(SANKT-PETERSBURG, RUSSIAN FEDERATION);

,,MARTHA IZSAK”(ISRAEL-ROMANIA, Tg.Mureș);

,,Ph.D.CRINA DECUSARĂ BOCȘAN”(Breaza/București-ROMANIA);

,,PETRU JIPA”(GERMANIA);

,,LUMINIȚA TĂNASE”(Buzău, ROMANIA);

,,OLEG GONTCHARENKO/1959-2024/”(UKRAINE-ESTONIA);

,,JUSTO JORGE PADRON/1943-2021/”(INSULELE CANARE);

,,VICTORIA MILESCU”(București-ROMANIA);

,,Ph.D.BƏXTİYAR VAHABZADƏ/1925-2009/”(AZERBAIDJAN);

,,CRISTINA DELEANU/1940-2025/”(ROMANIA);

,,ELENA ARMENESCU”(București-ROMANIA);

,,MILJURKO VUKADINOVIĆ/1953-2021/”(SERBIA);

,,ELENA BUICĂ”(Pickering/TORONTO-CANADA) etc.

 

Muzicoterapia și stimularea limbajului

Monica Cohal,

Profesor Psihopedagogie Specială Școala Gimnazială Specială, Nr. 7 București / Masterand Meloterapie an I, Facultatea de Muzică, Universitatea Transilvania, Brașov

 

Stimularea limbajului cu ajutorul meloterapiei (muzicoterapia) este o abordare terapeutică tot mai des utilizată în lucrul cu copii și adulți care prezintă întârzieri sau dificultăți de vorbire și comunicare.

Muzica, prin ritm, melodie și repetiție, activează zone ale creierului implicate în limbaj, emoție și memorie, facilitând astfel dezvoltarea abilităților de comunicare verbală și nonverbală.

 

Ce este meloterapia?

Meloterapia este o formă de terapie care utilizează muzică (sunete, ritmuri, cântece, instrumente muzicale) pentru a sprijini obiective terapeutice specifice: cognitive, emoționale, sociale și, în acest caz, lingvistice.

Muzicoterapia este utilizarea intenționată a muzicii de către un terapeut specializat pentru a susține sănătatea fizică, emoțională, cognitivă și socială a unei persoane. Aceasta include ascultarea muzicii, cântatul, improvizația, compunerea și mișcarea pe muzică.

Obiective în stimularea limbajului prin meloterapie:

Îmbogățirea vocabularului activ și pasiv: Cântecele cu texte simple, repetitive, ajută copilul să asocieze cuvinte cu acțiuni sau imagini.

Dezvoltarea pronunției și articulării sunetelor: Repetiția silabelor muzicalizate și exercițiile ritmice ajută la exersarea articulației corecte.

Stimularea exprimării verbale spontane: Prin cântece interactive, întrebări muzicale și jocuri de tip “call and response”.

Îmbunătățirea atenției auditive și a memoriei verbale: Ritmul și rima ajută copilul să anticipeze structura frazei și să rețină cuvintele.

Dezvoltarea înțelegerii limbajului: Prin ascultarea și urmărirea instrucțiunilor muzicale.

Tehnici și activități specifice:

Cântece tematice: despre părți ale corpului, animale, obiecte din jur.

Rime și jocuri muzicale: „Cucu-bau”, „Un elefant se legăna”.

Folclor muzical și poezii ritmate.

Instrumente muzicale simple: tamburină, clopoței, maracas – pentru accentuarea ritmului și stimularea auditivă.

Improvizații vocale: sunete, onomatopee, silabe ritmice.

Dans și mișcare pe muzică – favorizează integrarea senzorială și coordonarea cuvânt–acțiune.

 

Cui se adresează?

Copiilor cu întârziere în dezvoltarea limbajului (de ex. întârziere de vorbire expresivă).

Copiilor cu tulburări de spectru autist (TSA).

Persoanelor cu afazie (post AVC sau traumatisme cerebrale).

Copiilor cu sindroame genetice sau dizabilități intelectuale.

 

Meloterapia/Muzicoterapia și Neuroplasticitatea

Studii de neuroștiință arată că muzica activează simultan ambele emisfere cerebrale, spre deosebire de limbajul vorbit, care este prelucrat în special de emisfera stângă. Astfel, muzica poate “ocoli” zone afectate și poate crea rute alternative (subl.edit.-P.P.) pentru stimularea comunicării.

Meloterapia stimulează dopamina și oxitocina – neurohormoni care îmbunătățesc starea de bine și motivația copilului de a interacționa.

 

Ce este neuroplasticitatea?

Neuroplasticitatea este capacitatea creierului de a se adapta, reorganiza și forma noi conexiuni neuronale ca răspuns la învățare, experiențe sau leziuni. Este procesul prin care creierul “se rescrie” în funcție de ceea ce trăim, facem și învățăm.

 

Legătura dintre muzicoterapie și neuroplasticitate

Muzica:

-activează multiple regiuni cerebrale simultan – cortexul auditiv, motor, prefrontal, limbic (emoții), hipocampul (memorie);

-susține formarea de noi conexiuni sinaptice, mai ales în contexte de reabilitare (neurologică, lingvistică, motrică);

-poate stimula zone neafectate ale creierului să preia funcțiile unor regiuni deteriorate (de ex., după un AVC).

Dovezi științifice:

1.Tulburări de limbaj (ex: afazie)

Terapia prin cântat ritmic (Melodic Intonation Therapy) ajută persoanele cu afazie să acceseze

limbajul prin intonație și ritm.

Cercetările arată că, în cazul pacienților cu leziuni în emisfera stângă, muzica poate activa emisfera dreaptă pentru a sprijini vorbirea.

2. Tulburări de spectru autist (TSA)

Muzicoterapia ajută la îmbunătățirea interacțiunii sociale, atenției și limbajului receptiv / expresiv.

Stimularea simultană a sistemelor auditive, vizuale și motorii favorizează conectarea între rețele neuronale deficitare.

3. Reabilitare post-AVC sau traumatism cerebral

Muzicoterapia sprijină recuperarea motorie (prin ritm și mișcare) și cognitivă (memorie, limbaj). Exercițiile ritmice și cântatul favorizează reorganizarea rețelelor neuronale și recuperarea funcțiilor afectate.

4. Boala Parkinson și Alzheimer

Ritmul muzical stimulează mișcarea, mersul și coordonarea motorie.  Muzica activează memoria autobiografică și emoțională, contribuind la menținerea funcțiilor cognitive.

 

Cum stimulează muzica neuroplasticitatea?

Funcție stimulată	Mecanism cerebral implicat
Limbaj și comunicare	Activare bilaterală a ariilor Broca și Wernicke
Mișcare și coordonare	Sincronizarea cu ritmul activează ganglionii bazali
Emoții și motivație	Sistemul limbic (amigdala, hipocamp)
Memorie și învățare	Hipocamp și cortex prefrontal
Atenție și control executiv	Rețele frontoparietale și dopaminergice

 

Exerciții muzico-terapeutice pentru stimularea neuroplasticității

1. Pentru limbaj și comunicare

– „Vorbește prin cântec” (Melodic Intonation Therapy) are ca obiectiv

Reaccesarea vorbirii prin cântat. Alege fraze simple (ex: „Bună ziua!”, „Vreau apă!”) – Intonează fraza cu o melodie simplă și repetitivă – Încurajează persoana să repete și să crească volumul progresiv. Neuroplasticitate: activează emisfera dreaptă pentru funcții de vorbire.

– Cântec cu gesturi: Ex: „Cap, umeri, genunchi și tălpi” Combinația de mișcare + cuvânt + ritm ajută la legătura între limbaj și corp (integrare senzorio-motorie)

2. Pentru memorie și atenție

– Cântece incomplete: Cântă o melodie familiară și oprește-te la un vers. Persoana trebuie să completeze versul lipsă. Ex: „Are mama o fetiță / Cu ochii ca…” Neuroplasticitate: întărește conexiunile din hipocamp (memorie episodică și semantică)

– Ascultare activă. Redă o piesă scurtă (1-2 minute) și pune întrebări: “Ce instrumente ai auzit?”, “Era rapid sau lent?” Ajută la îmbunătățirea atenției selective și memoriei auditive.

 

3. Pentru coordonare motorie și ritm

– Bate după ritm. Folosește tamburină, tobe mici, maracas. Începe cu un ritm simplu și cere imitarea lui. Apoi, alternează: „eu – tu” în stil de dialog muzical // Neuroplasticitate: implică ganglionii bazali și cerebelul (control motor)

– Mișcare pe muzică. Dansează pe o melodie cu instrucțiuni simple („stai jos, ridică mâna, învârte-te”). Dezvoltă conectivitatea între cortexul motor și ariile asociative.

4. Pentru dezvoltarea emoțională și socială

– Improvizație muzicală în grup. Creează o „conversație muzicală” cu instrumente sau sunete vocale. Fiecare participant răspunde muzical la inițiativa altuia. Stimulează empatia, ascultarea și interacțiunea socială

– „Muzica emoțiilor”. Redă fragmente muzicale diferite (vesel, trist, energic). Persoana trebuie să identifice emoția și să povestească sau să deseneze ce simte.// Neuroplasticitate: conectează sistemul limbic cu zonele de procesare cognitivă.

Muzicoterapia și neuroplasticitatea sunt strâns legate, deoarece muzica are o capacitate unică de a stimula creierul în moduri complexe și multisenzoriale, favorizând formarea de noi conexiuni neuronale – esența neuroplasticității.

În  concluzie, Meloterapia este un instrument valoros în stimularea limbajului, mai ales în lucrul cu copii mici sau cu nevoi speciale. Eficiența sa crește atunci când este integrată în planuri terapeutice personalizate, în colaborare cu logopezi, psihologi și părinți.

 

Bibliografie

Thaut, M.H. (2005) – Rhythm, Music, and the Brain: Scientific Foundations and Clinical Applications

Särkämö, T. et al. (2014) – Music-based interventions in neurological rehabilitation: Theoretical framework and clinical implementation – Annals of the New York Academy of Sciences

Zatorre, R. & Salimpoor, V. (2013) – From perception to pleasure: Music and its neural substrates – Nature Reviews Neuroscience

Wan, C.Y., & Schlaug, G. (2010) – Music Making as a Tool for Promoting Brain Plasticity across the Life Span – The Neuroscientist

Thaut, M. H. (2005). Rhythm, Music, and the Brain: Scientific Foundations and Clinical Applications. Routledge.

Zatorre, R. J., & Peretz, I. (Eds.) (2001). The Biological Foundations of Music. New York Academy of Sciences.

Bunt, L., & Stige, B. (2014). Music Therapy: An Art Beyond Words. Routledge.

Magee, W. L. (Ed.) (2019). Music Technology in Therapeutic and Health Settings. Jessica Kingsley Publishers.