Paul Polidor: Pangasius – un experiment genetic și criminal ?

Paul Polidor: PEŞTELE PANGASIUS:

UN EXPERIMENT GENETIC ŞI CRIMINAL ?

Interviu cu CORNELIA DEACONESCU (farmacist)

Reper: filme documentare realizate de televiziunile ARD (Germania) şi M6 (Franţa)

Reper:http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/fapt-divers/viralul-care-ti-taie-pofta-de-mancare-pestele-pangasius-indopat-cu-hormoni-de-gravide-254848.html

Un material on-line, de fapt un document care  umblă prin căsuţele de e-mail ale românilor povesteşte despre modul îngrozitor în care sunt crescuţi peştii Pangasius care ajung în farfuriile românilor. Realitatea depăşeşte tot ce se poate imagina normal pentru viaţa speciilor pe pământ: “pentru a se înmulţi mai des decât le spune natura, femelele de Pangasius din crescătoriile din Vietnam, care ajung şi pe mesele românilor, sunt tratate cu hormoni de femeie gravidă (subl.n.)!Din urina acestor femei se extrage hormonul, care este uscat, apoi diluat în anumite proporţii cu apă distilată şi administrat femelelor de Pangasius”,se mai spune în viral. Prin fluviul Mekong mai scapă şi alte substanţe periculoase: arsenic, bifenoli policloruraţi, DDT,  hexaclorbenzol şi alţi compuşi cloruraţi, avertizează autorii viralului, care îşi întăresc spusele cu trimiteri la documentare realizate de televiziunile ARD (Germania) şi M6 (Franţa).Tot în document se mai spune că în România Pangasius nu ajunge decât congelat, din Vietnam, iar peştele prezentat ca proaspăt înseamnă de fapt Pangasius decongelat şi dezosat. Informaţia nu este, însă, integral corectă, pentru că Pangasius proaspăt este adus în România de la crescătoriile din Italia!… Viralul omite şi faptul că Pangasius este considerat o specie vitală pentru omenire în ţări dezvoltate, ca Statele Unite, tocmai pentru faptul că se înmulţeşte repede, iar carnea sa este foarte hrănitoare: “În condiţiile creşterii rapide a populaţiei Terrei şi a diminuării resurselor disponibile, un astfel de peşte devine tot mai valoros. În prezent, în SUA apar tot mai multe crescătorii de Pangasius, iar peştele este folosit în meniurile multor şcoli şi spitale.,, În urma acestor informaţii destul de alarmante, am realizat şi un scurt interviu, despre acest subiect, cu Cornelia Deaconescu (farmacist):

P.P.: Cât de nocive sunt substanţele menţionate de sursele jurnalistice din Germania, Franţa şi alte ţări comunitare, substanţe care se regăsesc în ,,noul” Pangasius?

C.D.: Toate aceste substanţe, dacă au încărcătură toxică puternică, pot declanşa diverse dereglări ale sistemului imunitar, metabolic. Depinde şi de repartizarea / kg.corp a compuşilor respectivi, dar multe din bolile care se declanşează pot avea ca sursă şi Pangasius. Arsenul, de exemplu, îl găsim şi în tutun, şi în aerul mizerabil, poluat, pe care îl respirăm toţi, dar este greu de detectat o substanţă ca posibilă sursă. Toate substanţele menţionate în articolele de pe internet sunt extrem de nocive, producând efecte concrete la nivelul sistemului nervos, endocrin. În funcţie de concentraţie, evident. DDT-ul duce la cancerul de prostată, cancere testiculare, plus că cel mai important aspect este legat de faptul că, o dată ingerate în organism, nu se elimină. De exemplu, DDT-ul acumulat în ţesuturile adipoase :  în cazul unei slăbiri bruşte, DDT-ul pur şi simplu se revarsă în organism, efectul imediat fiind devastator. Dacă eşti intoxicat cu arsen şi DDT, degeaba iei medicamente, că nu-ţi va trece. Ideal ar fi un tratament de dezintoxicare având la bază forţa unor substanţe care să elimine cauza: arsenul acela trebuie să fie, în primul rând, captat, prins şi eliminat. Apoi o şansă ar fi consumul de vegetale care conţin sulf şi fibre: mazăre, varză, conopidă, spanac.

P.P.: Cât de periculoase consideraţi că sunt substanţele care “populează” apa fluviului Mekong, principalul furnizor al planetei de peşte Pangasius, vizibil şi în galantarele româneşti, şi, nu în ultimul rând, cât de periculoasă este injectarea peştilor Pangasius cu hormoni de femeie gravidă? Să luăm, de exemplu, meniul copiilor din grădiniţe şi şcoli unde poate apărea în meniu.

C.D.: La nivelul tubului digestiv hormonul de femeie gravidă (progesteronul) este practic dezactivat, pentru că el se metabolizează doar la nivelul ficatului. Însă celelalte substanţe pe care copiii le pot ingera rămân distructive, efectul nociv putându-se manifesta mult mai rapid decât la adulţi (per kg.corp finalitatea poate fi vizibilă în tot felul de manifestări ale sistemului nervos: deficit de atenţie, tulburări de gândire, de comportament etc.). Substanţele pot fi considerate otrăvuri pentru organism; în funcţie de concentraţie efectele sunt imprevizibile : de la o simplă diaree la moarte.

P.P.: Dacă zahărul mai este numit de nutriţionişti ,,moartea lentă”, cum ar putea fi numit în curând peştele Pangasius?

C.D.: La fel. Chiar mai rău. Deocamdată zahărul nu conţine DDT şi arsen.

P.P.: Este sărăcia sau preţul mic al peştelui o formă tacită de acceptare (din partea liderilor) a acestor experimente criminale? Care sunt efectele pe termen mediu şi lung asupra sănătăţii omului de rând?

C.D.: Populaţia poate fi neinformată sau prost informată. Ce-o mai fi prin crescătorii… Ţăranul român, care e prost (dar poate fi şi viclean !… adică să facă pe prostul…), dacă îi tuşeşte găina sau vreun animal, îi pune în apă sau mâncare fie tetraciclină, fie cloramfenicol şi nu ştie că trebuie să taie pasărea după un anumit interval : vinde ouăle, carnea, laptele la piaţă chiar în perioada în care produsele au substanţa respectivă PREZENTĂ ! (că doar n-o s-arunce laptele…), iar bucureşteanul de rând e fericit că ia de la piaţă produse “bio”, de fapt mult mai nocive decât ne închipuim. La Pangasius povestea e similară.

P.P. : La ce-ar putea să se-aştepte românii din acest punct de vedere ?

C.D. : La efectele preconizate. Liderii care conduc planeta vor să-şi vândă în continuare mărfurile, de la pasta de dinţi până la Pangasius şi sunt interesaţi de a vinde, mai ales, moartea, care poate veni având gust dulce şi pufos…

Articolul ,,Otrava care se vinde file”, publicat de ziarul ,,Atac,, poate trece neobservat pentru mulţi clienţi români ai supermarket-urilor, unde se comercializează peştele Pangasius, provenit din Vietnam şi crescut de-a lungul mediatizatului râului  Mekong. (Reper:http://www.ziarulatac.ro/eveniment/alarma-otrava-care-se-vinde-file-37468 // Autor: Dan Alexandru, 16 ianuarie 2014). În acest gen de criminalitate transfrontalieră avem de-a face cu adevărate orori de tipul experimentelor naziste. Să începem, însă, cu lucrurile aşa-zis plăcute: Pangasius a putut să intre puternic pe piaţa mondială datorită preţului incredibil de mic la vânzare, adică toată lumea e fericită, de la vietnamezul care îl pescuieşte până la românul care îl cumpără  de la Carrefour Colentina sau alte hipermarket-uri (multinaţionalele transformându-l într-o marfă perfect vandabilă şi aparent fără atacuri directe la sănătatea oamenilor). Se spune că nu iese fum fără foc: se auziseră zvonuri pe la Carrefour Colentina că peştele ar fi injectat cu ceva. Dar până la o analiză pertinentă, în galantare totul arată elegant şi curat, iar cumpărătorii pot spune ceva de genul “oricum, toată mâncarea e injectată, infectată, ce să facem, asta e, ceva trebuie să mâncăm…”, aspect descris şi în ziarul “Atac”: “Se vinde mai ales ca fileuri fără oase şi are o aromă şi textura neutră (blândă), iar mulţi oameni îl compară cu codul.” Dar adevărul din imaginea produsului e mult mai dureros şi criminal pentru sănătate: ”Din cauza poluării râului Mekong, peştele Pangasius are un nivel ridicat de otrăvuri şi bacterii (subl.n.), iar poluarea acestuia provine de la substanţele chimice şi deşeurile industriale ale fabricilor din apropierea râului.” În toată această poveste despre ucidere în masă ne revin în memorie imagini cu Mengele sau alţi psihopaţi ai unui regim criminal. Vina e, probabil, împărţită între oficialii guvernului vietnamez, concernele multinaţionale care au cumpărat transformarea peştelui Pangasius din forma brută în cea estetică, destinată pieţelor de pe mapamond unde intermediarii îşi pot clădi afaceri la vedere cu “cele 3 maimuţe” (,,NU VĂD, NU AUD, NU VORBESC”): ”Peştele reprezintă un experiment genetic (subl.n.) creat pentru a curăţa râul Mekong de diferitele otrăvuri şi microorganisme. Pentru că cererea a devenit foarte mare pe pieţele din întreaga lume, peştii sunt injectaţi deseori cu hormoni proveniţi din urină deshidratată(subl.n.), deoarece s-a constatat că astfel cresc mai repede şi carnea lor devine mai pufoasă.Aceştia sunt hrăniţi cu rămăşiţe de peşti morţi, uscaţi şi măcinaţi sub forma unei făini, datorită căreia ei cresc de patru ori mai rapid decât în natură.” Iată că, pe de o parte, americanii n-au pierdut războiul din Vietnam, că n-or fi toţi intermediarii vietnamezi şi chinezi, iar multinaţionalele nu s-or fi mutat toate în ograda Chinei… Din nefericire, formulele (bolnave mintal) de comercializare intenţionată şi experimentare pe corpul uman nu se opresc aici. Am scris un volum de texte sociale în 2010 cu titlul “Cobai în Ţara Dezamăgirilor”(cu texte neoficial interzise), însă textul Poveştii Pangasius cred că o putem încadra la ,,Cobai sub Guvernul Criminal”, pentru că nu este un secret faptul că cei care conduc lumea din umbră sunt extrem de iritaţi de faptul că populaţia planetei îşi mai adaugă câte un miliard de locuitori la diferenţă de nişte ani, iar “Ordinul” este ca “arma” să fie alimentaţia dirijată şi procesată prin experimente criminale, deci se împuşcă doi iepuri dintr-o lovitură: Primo: omori oamenii cu eleganţa prezentării alimentelor infectate din magazine şi Secundo: îţi vinzi şi marfa proprie… Dărâmătoare sunt şi alte articole despre peştele care se află pe mesele românilor, fără ca cei mai mulţi dintre aceştia să ştie ce li se pregăteşte (Reper:http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/fapt-divers/viralul-care-ti-taie-pofta-de-mancare-pestele-pangasius-indopat-cu-hormoni-de-gravide-254848.html). În epoca informatizării computerizate, până şi unor români care locuiesc în China (că doar suntem ţări “frăţeşti” din anii 50 ai secolului trecut…) le-a parvenit ştirea că peştelui cu gust de pui, uşor de gătit şi pe masa foarte multor oameni de pe planetă, inclusiv din ţara Mioriţei, i se aplică metode total “neortodoxe” de a ajunge marfă-aliment: “Un document care  se  plimbă prin căsuţele de e-mail ale românilor povesteşte despre modul îngrozitor în care sunt crescuţi peştii Pangasius care ajung în farfuriile românilor. Documentul a devenit un aşa-numit viral şi a ajuns chiar şi până la români care trăiesc în China.” Pangasius nu numai că e pregătit în condiţii execrabile, ci este agrementat cu reţete de ucidere în masă, fiind “îmbuibat cu tot felul de substanţe periculoase şi hrănit cu excremente (subl.n.). Viralul arată că despre Pangasius se spune că ar fi fost creat prin manipularea genetică a icrelor de somn, cu un adaos de genă de rechin (subl.n.).” Ambasada Vietnamului tace, multinaționalele tac și vând, oficialii români din alimentație vorbesc despre altceva în talk-show-uri, populația este încântată de gustul și prețul deosebit al peștelui PANGA (așa i se zice în Franța), iar Doamna sub Vălul Sumbru rânjește și și-o ascute, căci Guvernul Mondial ne urează: Poftă dulce și pufoasă, ce-ascunde o Coasă!…

Extras din revista ,,CONSTRUCȚII & BUSINESS    MANAGEMENT,, Nr.2/2016 (ISSN:2501-4137)

 

 

Please follow and like us:
20
X

Pin It on Pinterest

X