Sommer Polidor:,,Lideri în film și litere”-Arhiva ONG:,,Pentru redeșteptarea poporului român în vremuri de restriște, prezidențiabilul Călin Georgescu invocă figura istorică a Întregitorului de Neam Mihai Viteazul.”(fragm.=întrebările 2-6 din interviul-fluviu al anului 2014 // în prag de alegeri, azi, 18 nov.2024). 18 nov.1941=ziua de naștere a tatălui nostru, Mircea Roșcu.

Reper: imagine din filmul ,,Mihai Viteazul“(1971, Regia: Sergiu Nicolaescu // În rolul vieții: Amza Pellea)

2.

S.P.: Aţi afirmat într-o emisiune tv: „românul nu înţelege că, dacă în stânga sunt mituri şi poveşti frumoase, în dreapta stă un portavion cu lansatoare de rachete“. Cum s-ar „traduce“ acest enunţ, extrem de inspirat, pentru cetăţenii unei ţări, parte a structurilor euro-atlantice, dar având Ursul Siberian în coaste?…

C.G.: În 25 de ani, românilor li s-a dat pâine şi circ (mai mult circ decât pâine) de către o clasă politică jalnică, fără credinţă şi fără dragoste de ţară. De un sfert de secol, clasa politică românească s-a preocupat exclusiv de propria îmbogăţire, a promovat şi apărat doar interese de grup, nu interesele ţării. A fost o manipulare masivă, care a deviat atenţia de la adevărata fraudă: vânzarea pământului ţării, a resurselor ei primare şi transformarea românului într-o resursă umană. Omul s-a transformat în individ, societatea s-a dezumanizat. Sufletul românesc a fost mutilat – cinstea, bunătatea şi simplitatea au ajuns motiv de batojocură, în timp ce agresivitatea, vulgaritatea şi prostia sunt nota dominantă. Succesul este echivalat doar în maşina şi vila luxoasă deţinute. Nu mai contează ce ştii să faci şi cât pământ poţi să lucrezi, aşa cum învățasem de la Ion al lui Rebreanu. Acest personaj a existat aievea şi încă mai există, el trebuie doar adus la lumină!

Foarte grav este că, în spatele circului mediatic, poporul român este cel mai bolnav din Europa, că se nasc din ce în ce mai puţini copii, că demografic suntem în cădere liberă, că nu mai există dragoste de ţară, că România e vândută pe nimic şi distrusă de nişte inconştienţi.

 

3.

P.P.: Cât de depărtat este românul globalizării de Mioriţa? Aţi invocat la un moment dat filozofia spaţiului ondulatoriu a lui Blaga (alternanţa deal-vale) prin ceea ce numiţi „spiritul de veşnicie al unui popor“…

C.G.: Simţul veşniciei s-a născut, trăieşte şi va rămâne la sate. Iar ţăranul român, prin gospodăria lui tradiţională, va îmbogăţi această ţară. Eu am convingerea că ţăranul român reprezintă, de asemenea, şansa de renaştere a Europei, aflată azi într-un mare impas, economic și spiritual. Prin urmare, vom putea lucra nu doar la refacerea României, ci şi vom putea contribui la salvarea unui continent. România profundă trăieşte prin ţăranul român şi prin creştinătatea autentică a acestuia. Proprietatea agricolă ţărănească este cea mai preţioasă avere a statului român actual.

 

4.

P.P.: Am meditat la ciclul ciudat al ultimelor patru sferturi de secol din istoria noastră: Primul Război Mondial era în plină desfăşurare, iar România era nevoită să se alieze cu o parte sau alta; după 25 de ani, în 1939-1940, pe fondul agresiunii marilor puteri asupra ţării, românii acceptă o dictatură militară, iar ocupaţia sovietică aduce mai apoi dictatura comunistă, inclusiv „obsedantul deceniu“; după alţi 25 de ani, aceiaşi români schimbă un regim comunist cu altul, pentru ca după încă un sfert de secol să se revolte şi să îşi omoare conducătorul de Crăciun, convinşi că sosise era libertăţii. Azi, însă, mulţi dintre români au realizat că în decembrie 1989 s-a intrat într-o nouă şi distructivă eră a ticăloşilor… Credeţi că, totuşi, se întrevede şi pentru noi o luminiţă la capătul tunelului?

C.G.: Neştiinţa nu este un păcat, dar reaua-credinţă este. Eu spun că suferinţa îndurată pe parcursul acestei perioade ne va ajuta să dăinuim şi să ne afirmăm din nou. Sper că am învăţat lecţia istoriei, pentru că, altminteri, ea se poate repeta.

Trebuie subliniat că regimul comunist nu a fost dorit sau ales de români, el a fost impus prin forţă şi a stăpânit ţara prin teroare. Iar asta nu se poate şterge uşor. În România, teroarea a bântuit timp de decenii prin casele oamenilor, iar libertatea a fost confiscată şi zăvorâtă în catacombele închisorilor printre eroi şi sfinţi. Detenţia politică a produs traume fără precedent. Paradoxal şi tragic, cei care au produs genocidul şi ucenicii lor se ocupă şi astăzi de monitorizarea României, dar nu şi de destinul ei.

Ţara se află azi într-o situaţie mai grea decât în 1940, în plină criză mondială. Cu toate acestea, având un proiect de ţară bine țintit, ea poate face un salt înainte de cel puţin o generaţie. În România va fi din nou bine atunci când va fi condusă de oameni legaţi de această glie, care vor face istorie, nu politică. Iar vremurile acestea sunt aproape.

 

5.

P.P.: Aţi afirmat că omul de azi „este supus manipulărilor de tot felul, spre profitul celor care stau la cârma şi, mai ales, în spatele marilor corporaţii“, iar în relaţie cu următoarea întrebare, că „200 de multinaţionale sunt mai puternice decât 150 de state la un loc“.

C.G.: Marile corporaţii conduc lumea, ascund realitatea şi subminează viitorul, făcând să nu mai existe lideri politici decât în puţine ţări de pe glob. Iar lumea însăşi este dominată de lăcomie, de trufie şi nu este în stare să recunoască adevărul. Şi lumea va mai avea de suferit până când refacerea ei va fi totală. Acum, fiecare al patrulea om spune „mi-e frică“ şi fiecare al patrulea „mi-e foame“. Primul provine din pătura mijlocie, iar celălalt din cea de jos. Imaginea noului mileniu este execrabilă. Iar lumea arată aşa cum este şi mintea noastră.

Exploatarea omului de către om s-a transformat în manipularea omului de către om. Totul se joacă pe profitul acţionarilor care nu figurează în nici un registru. Petrolul este astăzi scump şi se ştie că doar energia verde poate să fie şansa omenirii în viitor. În ciuda acestui fapt, subvenţiile pentru petrol sunt de 400 de miliarde pe an, iar cele pentru energia verde de 60 de miliarde pe an. Fără comentarii!

 

6.

P.P.: Este adevărat că „domeniul economic este condus de FMI, Banca Mondială şi Organizaţia Mondială a Comerţului“. Credeţi că este posibil un al doilea Ecuador (cu un „al doilea Rafael Correa“) în România?

C.G.: Categoric! Poporul român nu înghite lăcomia şi hoţia. Suntem urmaşii marelui rege Decebal şi ai eroului istoriei noastre, Mihai Viteazu, un sfânt al neamului. Oculta vânzătorilor de ţară va apune, pentru că se vor sfâşia între ei. România profundă există, iar fluviul credinţei strămoşeşti curge liniştit şi este aducător de speranţă şi îndârjire în lupta pentru apărarea gliei străbune.

FMI, BM şi OMC sunt doar instituţii care îi deservesc pe acţionarii lor, angajând personal în cea mai mare parte ticăloşit, care răspunde orbeşte unei singure comenzi: îndatorează ţările slabe şi apoi cumpără totul pe nimic. Problema resurselor este tema principală pe termen scurt, mediu şi lung a omenirii. Dacă eşti slab, eşti cumpărat pe nimic, iar clasa politică românească a vândut ţara pe mărgele de plastic. Nimeni nu te poate umili în lumea asta fără minimul tău accept.