June, 25/2019: Writer & Composer Paul Polidor = Winner of:,,Internationaler Medaille Der Name von Franz Kafka” from:,,Internationale Akademie für Literatur, Kunst und Kommunikation Vertretung in Deutschland – Österreich – Tschechische Republik” (Frankfurt-Wien-Prag // New NGO Post: 25.06.2024)

PROF.UNIV.DR.ANTOANETA OLTEANU (UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI):

Antologia de poezie pe care o propune Paul Polidor are un caracter specific, ca și autorul, de altfel. El însuși poet și cantautor, a selectat aici versuri care l-au inspirat, descoperite ocazional și realizate cu ocazia unor rememorări ale poeților selectați, de multe ori puse chiar pe muzică. Poziția de bard și de iubitor de poezie și-a descoperit-o Paul încă din perioada facultății(1983-n.edit.), atunci cînd l-am și cunoscut, cînd participa la numeroase spectacole unde cel mai adesea cânta pe versurile unor poeți ruși cunoscuți./…/

Masteratele de istorie și relații internaționale i-au permis să dispună de o perspectivă mai amplă asupra lucrurilor,  i-au  revelat interconexiunea dintre culturi și l-au îndemnat să  facă  un pas mare în domeniul pe care l-a numit „interferențe culturale”. De cealaltă parte, în domeniul muzical s-a remarcat printr-un stil muzical aparte, recunoscut de către specialiști, „Poetic-Sequential Music”, consolidat de-a lungul timpului prin numeroasele recitaluri pe care le-a susținut cu ocazia mai multor manifestări și evenimente culturale din țară sau din străinătate (amintim numai Veliko-Tîrnovo, Magdeburg, Chișinău, Bagdad, Struga, Moscova, Niș, Baku, Las Palmas de Gran Canaria etc.). Confirmarea lui ca interpret și compozitor a fost făcută de către: Florin-Silviu Ursulescu (1945-2019), în volumul Paul Polidor: între cauze nobile și muzică-avangardist futuristă, 2012; Emanuel Craiu (1940-2017) în volumul Paul Polidor – reformator al poeziei cântate universale (2009) sau profesorul universitar de la Universitatea Națională de Muzică București, dr.Marcel Frandeș în volumul Paul Polidor, creator al stilului „Poetic-Sequential Music”(2010).

ȘAPTE POEME DIN LIRICA UNIVERSALĂ ÎN TĂLMĂCIREA LUI PAUL POLIDOR (Membru al ACADEMIEI de LITERATURĂ și ARTE a UCRAINEI), ciclul de față tălmăcitorul dedicându-l poetei VICTORIA MILESCU:

REPER: *Cu peste o jumătate de secol în urmă marele poet și tălmăcitor din poezia gruzină și a popoarelor Asiei, Arseni Tarkovski (tatăl celebrului regizor de film Andrei Tarkovski), îl îndemna pe poetul de mâine, Mihail Sinelnikov (azi personalitate marcantă a liricii universale) să traducă poezie. Traducerea ,,suge” limfa, afirma el. Putând oferi răspunsuri la motivele apariției cancerului, abia acum savanții au observat că limfa poate fi unul din adevărații vindecători ai trupului… (P.P.)

I.

G.TRAKL: EİN WİNTERABEND

                                                 (Muzica, orchestrația și interpretarea în limba germană: Paul Polidor)

Wenn der Schnee ans Fenster fällt,

Lang die Abendglocke läutet,

Vielen ist der Tisch bereitet

Und das Haus ist wohlbestellt.

 

Mancher auf der Wanderschaft

Kommt ans Tor auf dunklen Pfaden.

Golden blüht der Baum der Gnaden

Aus der Erde kühlem Sanft.

 

Wanderer tritt still herein;

Schmerz versteinerte die Schwelle.

Da erglänzt in reiner Helle

Auf dem Tische Brot und Wein.

 

DİN LİRİCA GERMANOFONĂ: GEORG TRAKL (AUSTRİA, 1887-1914)

O SEARĂ DE İARNĂ

Când zăpezi spre geamuri fug

Sună-n clopot seara ninsă;

Pentru mulţi e masa-ntinsă,

Casa-i plină de belşug.

 

Cel pribeag pe drumuri seci

Prin întunecimi soseşte;

Flori de aur harul creşte,

Iar pământul seve reci.

 

Pragul împietrit de chin

Îl atinse peregrinul,

Iar pe masă pâinea, vinul

Legănate-s în lumini…

============================================================================

II.

GHEORGHİ LEONİDZE

(ÎN) LUMİNA LUNİİ

 

Când veșnicia lunii

Îmi cuprinsese casa cu privirea-i argintată

Susura-n ureche sunetul străvechi al fluierului,

Al fluierului stropit cu aerul timpului…

 

În luxul trist

Al ecoului dorit

Străluceau  inele și pietre prețioase:

Fața ta, radioasă, îmi ilumină poemul

Și-am strigat:

– Clipă, tu, oprește-te!

—————————————

*Gheorghi Leonidze (în gruzină: გიორგი ლეონიძე) a rămas o glorie a literaturii gruzine, având contribuții în domenii ale interferențelor dintre arte și științe (n.27.12.1899-d.9.08.1966). Ca istoric literar a scris studii cu acribie despre vechi poeți ai culturii georgiene, precum Besiki sau Baratașvili, proza sa evocativă Copacul Dorinței (în gruzină: ნატვრის ხე) intrând în istoria cinematografiei mondiale ca structură narativă a celei de-a doua părți (1976) a trilogiei filmice semnate de celebrul regizor sovietic Tenghiz Abuladze (n.trad.P.P.).

============================================================================

III.

DİN LİRİCA UCRAİNEİ. POEȚİ CLASİCİ. İVAN FRANKO (27.08.1856 – 28.05.1916).

Extras din ciclul Sonetelor din închisoare

(În zile când spiritul libertății)

XVI

În zile când spiritul libertății

Zvâcnește prin pereții închisorii

Și frigu-n suflet nu e al dreptății,

Când simplul salut e arma candorii,

 

Doar tu, cântec sfânt, pe lume mi-ai rămas,

Tristețea norodului se revarsă,

Iar inimii-i ușor în clipa arsă

Cu ai suferinței secoli în popas…

 

O, voi, suspine, blând cristalizate,

Voi, lacrimi topite-n diamant rar,

Oftând în cântece nemângâiate,

 

Nu părăsiți inimi în ceas amar !

Calvarul de-aici în rău să nu crească,

Iar răzvrătirea să nu încolțească !

 

8 septembrie 1889

============================================================================

IV.

SCRİİTORİ DE ORİGİNE EVREİASCĂ. DİN LİRİCA LUI BORİS PASTERNAK

(10.02.1890 – 30.05.1960, LAUREATUL PREMİULUİ NOBEL  PENTRU LİTERATURĂ în 1958)

 

VİOARA LUİ PAGANİNİ (2)

O casă-i mai mult decât plăcuțe de-antracit,

Grădini survolând mozaicuri de-aramă,

Cerul mai mult ar fi ars decât ar fi mocnit

Când aerul spart în țipăt se destramă,

 

Iar în inimă-asculți intermitentul soare –

Bat mări surde-n urechi de continent,

Și, surprinzându-ți durerea prin sufocare,

Mai bine amor decât din dor sentiment!

============================================================================

 

V.

A. MEJİROV

KAFKA

 

Contactele-mi sunt fără unire.

Raporturi vechi, cordiale.

Frica stă-n canal de-aerisire

Fără firi familiale.

 

O lume cu-orașe populate,

Colloseu și Vespasian,

Salvată de scenarii ascunse-n

Telefon închis de șantan…

—————————————-

*Născut într-o familie de evrei cultivați, Aleksandr Petrovici Mejirov (n.26.09.1923 – d.22.05.2009) a lăsat o moștenire în aria interferențelor (lirica sa având trimiteri elevate către alte spații culturale, nu numai asiatice)   într-o viață care a marcat (și) filonul poeziei patriotismului sovietic în perioada de după cea de-a doua conflagrație mondială (a luptat pe front, ulterior devenind invalid de război). Rusistul Dumitru Balan își amintește (lucruri mai puțin cunoscute publicului) în cel mai important volum al operei sale de traduceri din poezia rusă:,,L-am cunoscut personal când ne-a vizitat țara, apoi, prin prietenul meu, Mihail Sinelnikov, am avut întâlniri fructuoase la Moscova și la vila sa din orășelul scriitorilor ruși, Peredelkino. La scurt timp, după un nefericit accident de circulație în care a fost implicat, a emigrat în S.U.A., locuind la New-York, unde a și decedat și unde locuiește în prezent fiica sa, Zoia Mejirova, ziaristă și scriitoare.” (n.trad.; fragm. din vol. Orfeu rus pe plai românesc, Editura Cadrelor Didactice din România, București, 2019, p.302, Editor: Paul Polidor).

============================================================================

VI.

JUSTO JORGE PADRÓN (n.01.10.1943 – d.11.04.2021)*

——————————–

*Poetul a murit în timpul pandemiei de COVID-19 într-un spital din Madrid. Tălmăcitorului acestui volum (după ce și-a prezentat la Struga, în 2001, proiectul ,,POETİC-SEQUENTİAL MUSİC: SEVEN MACEDONİAN POETS”, piese muzicale proprii pe versurile unor mari poeți macedoneni, precum: KÓCEO RAȚİN, MATEİA MATEVSKİ, GANE TODOROVSKİ, KATİȚA KİULAFKOVA, BOGOMİL GHİUZEL, SANDE STOİCEVSKİ, ZLATKO POPOVSKİ-İGNATİEV, compoziții în limbile macedoneană slavă și/sau română) JUSTO JORGE PADRÓN i-a propus să compună cântece și pe versurile sale, astfel s-a născut proiectul în limba spaniolă, ,,MEMORİA DEL FUEGO / MEMORIA FOCULUİ”, lansat în același an, 2001, pe 15 decembrie, la ,,Quinto Festival Internacional de Poesía” din Las Palmas de Gran Canaria (n.ed.).

 

YO QUİERO SER EN Tİ MÁS QUE TU SUEÑO

Muzica, aranjamentul și interpretarea în limba spaniolă: Paul Polidor

 

Qué claridad esplende en tu cintura.

Todo el oro amarillo del verano

se hace lumbre, fulgor, calor cercano,

lento fuego tremando en tu hermosura.

 

Crece en mi piel la miel de tu atadura.

Llegas del mar con soles en la mano

y vas dejando en mi latir temprano

la maravilla de tu quemadura.

 

Yo quiero ser en ti más que tu sueño

Tu aire entero, tu mismo ser tu dueño

Vivir como si siempre fuera hoy.

 

Amarte en el lascivo olor del nardo,

con el ardor más tierno del leopardo

y grabar en tu sangre lo que soy.

 

 

DORESC SĂ FİU ÎN TİNE MAİ MULT CA-N VİS

Ce claritate-n talia ta, podețe

de suflet în galbenul auriu al verii,

splendoarea bea căldura apropierii,

lentul foc tremurând în a ta frumusețe.

 

Crește în pielea-mi legătura ta de miere.

Din mare ieși cu sori în mâini-feline

Și faci să pulseze devreme în mine

Minunea arsurii-n dulcea putere.

 

Doresc să fiu în tine mai mult ca în vis,

aerul fin peste stăpânul tău promis,

eternul azi cu arome de unt…

 

să te iubesc în lasciv miros de chiparos,

s-adulmeci în mine leopardul focos

și să gravez sângelui tău ce sunt.

============================================================================

VII.

EZRA POUND

                                      A PACT

I make a pact with you, Walt Whitman –
I have detested you long enough.
I come to you as a grown child
Who has had a pig-headed father;
I am old enough now to make friends.
It was you that broke the new wood,
Now is a time for carving.
We have one sap and one root –
Let there be commerce between us.

 

DİN LİRİCA NORD-AMERİCANĂ

EZRA POUND (1885-1972)

O-NȚELEGERE PAȘNİCĂ

 

Vreau să mă-mpac cu tine, Walt Whitman,-

Te-am urât îndeajuns de mult.

Vin către tine ca un fiu matur

La un tată-ndărătnic și aspru;

Sunt om în toată firea și-mi pot face prieteni.

Da, ai deschis o cale prin pădurea virgină,

Însă acum e vremea măiestritei cizelări.

Suntem plămădiți din același altoi –

De ce n-ar fi pace-ntre noi?…